Democrația și statul capturat   Chișinău    

Harunjen, noul (vechi) procuror general. Lupta anti-corupție se amână!

Consiliul Superior al Procurorilor l-a selectat pe procurorul general interimar, Edurad Harunjen, în calitate de candidat la funcția de procuror general, pentru a fi înaintat președintelui.

Conform noii Legi a Procuraturii, președintele este cel care urmează să numească procurorul general, pe un termen de 7 ani, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor.

Miercuri a avut loc faza finală a concursului - interviul, care a fost transmis public în direct și la care toți candidații au menționat, practic, aceleași idei: că Procuratura trebuie scoasă de sub influența politicului; că este necesară îmbunătățirea imaginii Procuraturii și că cea mai gravă problemă a societății este corupția, care trebuie contracarată și prevenită. Cu toate acestea, câștigător a fost desemnat cel care conduce deja Procuratura Generală, asigurând interimatul funcției de procuror general - Eduard Harunjen, căruia presa i-a prevăzut victoria în acest concurs.

După anunțarea rezultatelor, Eduard Harunjen a dat asigurări că va depune eforturi pentru a îmbunătăți imaginea Procuraturii și că nu este influențabil din punct de vedere politic. Întrebat cum ar reacționa la o eventuală solicitare din partea lui Vlad Plahotniuc de a interveni în vreun dosar, Harunjen a răspuns că nu a vorbit niciodată cu acesta și că în asemenea caz ar anunța imediat presa.

Cu toate acestea, în discursul său de prezentare la proba „Interviul”, Edurad Harunjen a vorbit despre faptul că orice atac mediatic asupra procurorilor ar trebui taxat de către CSP sau de instituția din care face parte procurorul respectiv, menționând că aceste cazuri reprezintă ingerințe în activitatea procurorilor. Potrivit lui, este vorba despre apărarea cinstei și demnității profesionale a procurorului. ”Când atacurile trec la persoane și produc un disconfort și pentru membrii familiei, mulți părăsesc funcția de procuror și aleg alte funcții. Este datoria instituției să îi apere, prin acțiuni civile, în judecată”, a precizat Harunjen, deja după ce a fost desemnat câștigător.

Statul capturat și-a găsit un procuror general manipulabil

În opinia președintei asociației „Transparecy Internațional – Moldova”, Lilia Carașciuc, în actualele condiții, când statul Republica Moldova este capturat, la funcția de procuror general nu ar fi putut fi numită o persoană integră: ”Nu pot să cred că nu a fost posibil pentru o persoană cu integritate, care ar putea crea probleme întregului sistem, să intre în acest sistem. S-a întâmplat un lucru foarte logic: statul capturat și-a găsit un procuror general care este manipulabil, loial acestui sistem”, a comentat Lilia Carașciuc. Ea a subliniat că, deși a fost un concurs transparent la prima vedere, mecanismele democratice sunt disfuncționale într-un sistem ca cel din Republica Moldova, care se apropie de unul dictatorial. Lilia Carașciuc a amintit despre organizarea unui alt concurs public la funcția director al Centrului Național Anticorupție (CNA), care a fost de asemenea organizat transparent: ”Dar cu ce s-a terminat acest lucru, noi am văzut: instituția este capturată”, a opinat președinta asociației „Transparecy Internațional – Moldova”.

Harunjen, sancționat pentru un dosar legat de decesul unui tânăr în aprilie 2009

Președintele Republicii Moldova poate refuza candidatul propus de CSP doar dacă are dubii referitoare la procedura de alegere sau la integritatea candidatului selectat, a explicat Ion Guzun, expert în cadrul Centrului de Resurse Juridice. El a remarcat că procedura de alegere a candidatului la funcția de procuror general a fost organizată de CSP în mod transparent și prezentată public în detalii, astfel încât președintele ar putea contesta, dacă deține dovezi, doar integritatea candidatului propus. ”Dar în ce măsura unii candidați au fost favorizați sau de-favorizați, rămâne la latitudinea fiecărui membru al CSP să justifice punctajul acordat”, a adăugat Guzun. El amintit, între altele, de faptul că Eduard Harunjen s-ar fi făcut ”remarcat” în contextul evenimentelor din 7 aprilie 2009.

Pe numele actualului procuror general interimar a fost inițiată, în 2010, o procedură disciplinară, pentru că ar fi nimicit un dosar penal pornit pe faptul decesului unui tânăr, Ion Țâbuleac, în urma protestelor din 7 aprilie 2009. El deținea atunci funcția de șef al Secției control al urmăririi penale. Colegiul disciplinar a constatat că acesta și-ar fi îndeplinit necorespunzător obligațiile de serviciu și l-a sancționat cu avertisment. Dar procedura disciplinară a fost oprită atunci de Consiliul Superior al Procurorilor.

”Își pun capăt vieții prin suicid...”

În cadrul probei interviului, membrii CSP l-au întrebat despre acest incident, iar Eduard Harunjen a declarat că acesta este un subiect sensibil pentru el, menționând că decesul tânărului doar a coincis cu protestele din 7 aprilie și că ar fi fost vorba despre un suicid. El a subliniat că atunci au fost mai multe cazuri de suicid, care ar fi coincis cu evenimentele din aprilie 2009: ”Statistica este foarte alarmantă, anual câteva sute de oameni își pun capăt zilelor prin suicid”, a spus candidatul.

Harunjen a ținut să sublinieze că decizia de atunci a Consiliul disciplinar a fost ”insuflată” de factorul politic, care își dorea să cadă capete: ”Consider că a fost o hotărâre eronată”, a precizat el.

Maia Sandu și Igor Dodon critică decizia CSP

La scurt timp după desemnarea câștigătorului concursului organizat de CSP, cei doi foști contracandidați la funcția de președinte, Maia Sandu și Igor Dodon, au criticat această decizie. Președinta PAS a menționat că în acest fel guvernarea a decis să amâne lupta împotriva corupției cu 7 ani. Ea a remarcat că Eduard Harunjen este șeful membrilor CSP care l-au desemnat: ”Dacă Harunjen va fi numit în funcție, vom avea în continuare o Procuratură subordonată politic, neputincioasă în fața corupției mari. Oricât de serioase ar fi reformele anunțate de această guvernare, politica de cadre trădează adevăratul sens al acestora”, se mai arată în mesajul Maiei Sandu.

Igor Dodon, care a declarat și anterior că va cere un concurs repetat pentru funcția de procuror general, a scris pe Facebook un mesaj în care îi cere, practic, actualului președinte, Nicolae Timofti, să respingă candidatura lui Edurad Harunjen. Potrivit lui, numirea procurorului general de către Timofti ar fi lipsită de legitimitate și s-ar face în grabă, aproape pe furiș, ca și votarea actualului Guvern Filip: ”Se confirmă că din această cauză se tergiversează validarea alegerilor de Curtea Constituțională - ca să nu mă pot opune oficial și real la aceste afaceri politice oligarhice”, menționează Igor Dodon.

”Precum cardinalii care aleg Papa”

Menționăm că, președintele CSP, Mircea Roșioru, a menționat la începutul ședinței faptul că se dorește selectarea cât mai grabnică a unui candidat la funcția de procuror general: ”Precum cardinalii care stau la Vatican la alegerea Papei și fac foc până iese fum alb… Cam aceeași misiune este valabilă și pentru noi”, a glumit Roșioru.

În total, la concurs au participat 6 candidați, care au trecut prin mai multe etape de concurs, iar ultima – interviul – s-a desfășurat miercuri. Potrivit noii Legi a Procuraturii, procurorul general este numit în funcție de președintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, pe un termen de 7 ani.

Potrivit noii Legi a Procuraturii, președintele poate respinge o singură dată candidatura propusă de CSP, în cazul depistării unor probe incontestabile de incompatibilitate a candidatului cu funcția respectivă, de încălcare de către candidat a legislației sau de încălcare a procedurilor legale de selecție a acestuia. Refuzul de numire trebuie să fie motivat și se face în termen de 15 zile lucrătoare de la data recepționării propunerii.

Propunerea repetată a aceluiași candidat poate fi făcută cu votul a 2/3 din numărul membrilor Consiliului Superior al Procurorilor. În acest caz, președintele trebuie să emită, în termen de 5 zile lucrătoare, decretul privind numirea candidatului în funcția de procuror general. Legea mai spune că după încetarea exercitării mandatului, procurorul general își poate continua activitatea în orice funcție de procuror vacantă, aleasă de el, fiind numit fără concurs, dar nu mai poate candida pentru un nou mandat de procuror general.

Natalia Enache

Articolul anterior

Moldova va avea în următorii 7 ani un procuror general învestit pe furiș

Articolul următor

Cristina Ţărnă: Doar un efort ferm al guvernării împotriva corupției mai poate salva cursul european al Moldovei