Actualul cadrul legislativ național privind accesul la informație urmează să fie îmbunătățit. Cel puțin așa promit autoritățile. Potrivit unui proiect de lege care urmează a fi examinat de aleșii poporului, va fi redus termenul de prezentare a informațiilor publice solicitate atât de cetățeni, cât și de jurnaliști. De la 15 zile lucrătoare (cât este reglementat acum), se preconizează ca acest termen să fie redus la zece zile calendaristice.

De multe ori jurnaliştii din Republica Moldova şi cetăţenii se confruntă cu o rezistență din partea autorităţilor atunci când solicită informaţii de interes public. Ori funcţionarii publici „uită” să răspundă, ori refuză pur și simplu să-l furnizeze. Chiar dacă într-un final autorităţile răspund solicitărilor jurnaliştilor, se întâmplă ca informaţia livrată să fie deja învechită, inutilă.

Informații ce pot fi oferite și telefonic

Acest lucru se întâmplă deoarece actuala Lege privind accesul la informaţie obligă autorităţile să furnizeze informaţia de interes public în termen de până la 15 zile lucrătoare. E o perioadă prea îndelungată, menţionează jurnaliştii. În majoritatea cazurilor funcţionarii răspund la solicitările de informații chiar în ultima zi. Cu o astfel de situație s-a confruntat Svetlana Corobceanu, jurnalistă de investigaţie la publicaţia JURNAL de CHIŞINĂU. O instituție publică a tergiversat răspunsul, deși o astfel de informaţie putea fi oferită telefonic. „Uneori eram nevoiţi să aşteptăm mai mult de două săptămâni o informaţie, care până la urmă se dovedea a fi irelevantă şi, sub aspectul conţinutului, putea fi asociată cu un refuz. De exemplu, am solicitat de la Serviciul de Informaţii şi Securitate informaţii despre finanţatorii protestului organizat de Renato Usatîi și Igor Dodon în toamna anului trecut. După 15 zile lucrătoare, SIS ne-a informat că „documentarea transmiterii sumelor de bani sau a altor bunuri se efectuează de către subdiviziunile Ministerului Afacerilor Interne şi a Centrului Naţional Anticorupţie”. Acest răspuns însă putea fi dat imediat, la telefon”, precizează jurnalista.

Lege dură pentru funcționari din Moldova

Deoarece „boala” funcţionarilor de a răspunde cu întârziere s-a acutizat, Centrul pentru Jurnalism Independent din Moldova a elaborat o inițiativă legislativă, care a fost înregistrată recent de un grup de deputați, proiect ce propune modificări la Legea privind accesul la informaţie şi la Codul contravenţional.

Potrivit amendamentelor propuse, după înregistrarea cererii, informaţia va fi furnizată solicitantului în termen de cel mult zece zile calendaristice. Svetlana Corobceanu mai spune că asemenea modificări sunt salutabile şi ele vor înlesni munca jurnalistului. În plus, vor activiza şi cetăţenii interesaţi de modul cum sunt utilizaţi banii publici: „Reducerea perioadei de oferire a unei informaţii de interes public de la 15 zile lucrătoare la 10 zile calendaristice va înlesni activitatea jurnaliştilor şi va contribui la o comunicare mai bună dintre cetăţeni şi autorităţi. Cetăţeanul care va obţine o informaţie, nu în două-trei săptămâni, ci în zece zile, va recurge la prevederile acestei legi, chiar şi pentru a-şi satisface o simplă curiozitate, de exemplu, legată de activitatea consiliului local ori a primăriei. Va fi mai informat şi, respectiv, mai motivat să se implice în procesul decizional”, argumentează ziarista.

Şi în legislaţia românească este prevăzut termenul de zece zile. Potrivit art. 6 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, orice persoană are dreptul să solicite şi să obţină de la autorităţile şi instituţiile publice, în condiţiile legii, informaţiile de interes public.Nu se impune justificarea unui interes propriu pentru a se formula o solicitare de informaţii de interes public.

Legea din România stabileşte că autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să răspundă în scris la solicitarea informaţiilor de interes public în termen de zece zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcţie de urgența, dar și de complexitatea solicitării.

O inovaţie propusă pentru legislaţia din Moldova sunt sancţiunile impuse persoanelor responsabile de furnizarea informaţiei. Proiectul de lege propune modificări şi la articolul 71 din Codul contravenţional. Aşadar, iniţiativa prevede o amendă cuprinsă între două şi trei mii de lei pentru persoana fizică ce va încălca prevederile legale privind accesul la informaţie. În situaţia în care ilegalitatea a fost comisă de o persoană cu funcţie de răspundere, amenda va fi creşte de la şase până la opt de lei.

România condamnată la CEDO

Atunci când nu primesc informaţia solicitată, jurnaliştii din Moldova ori dobândesc informația pe alte căi, ori merg în instanţa de judecată (pentru a disciplina autorităţile), chiar dacă acea informaţie nu mai este relevantă.

În România, însă, un jurnalist a ajuns până la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Cu zece ani în urmă, jurnalistul Ioan Romeo Roşiianu i-a solicitat primarului de atunci din orașul Baia-Mare să-i furnizeze mai multe informaţii cu caracter public despre deplasările din ţară şi din străinătate ale funcţionarilor primăriei, contractele de publicitate încheiate de primărie, costurile suportate pentru organizarea unor sărbători publice, costurile de întreţinere a maşinilor primăriei şi costurile convorbirilor telefonice, precum şi informaţii despre participarea primarului în consiliul de administraţie sau în acţionariatul unor societăţi comerciale. Primarul a expediat răspunsuri tardive, așa că jurnalistul l-a atacat pe fostul edil în judecată.

Deşi instanţele naţionale i-au dat câştig de cauză jurnalistului, primarul de atunci refuza să execute hotărârea. Ioan Romeo Roşiianu s-a adresat Curții Europene pentru Drepturile Omului, iar CEDO a condamnat România pentru nerespectarea accesului liber la informaţiile de interes public, obligând statul să-i achite jurnalistului despăgubiri în valoare de 8.748 de euro.

Legislaţia românească nu prevede sancţiuni pecuniare pentru autorităţile care încalcă prevederile legii nr. 544/2001. Vadim Chiriac, avocat la Centrul de Resurse Juridice din România a declarat pentru www.report.md că legea din România prevede doar sancţiuni disciplinare pentru funcţionarul responsabil de furnizarea informației, însă în practică nu prea se aplică această prevedere. Juristul român salută iniţiativa introducerii unor amenzi, spunând că astfel se va pune o presiune mai mare pentru ca autorităţile să furnizeze într-un termen mai restrâns informaţia cu caracter public solicitată.

Dacă deputații moldoveni vor accepta amendamentele propuse, Republica Moldova se va alinia țărilor precum Portugalia, România, Slovacia, Ucraina, Georgia, Finlanda și Danemarca - state care au reglementat acest termen. Însă potrivit Ghidului Legal Leaks Toolkit, elaborat de către Access Info Europe şi Network for Reporting on Eastern Europe n-ost, aceste țări mai au prevăzut și un termen de întârziere, în cazul în care informația solicitată este mai complexă și necesită mai mult timp pentru pregătirea ei.

Lilia Zaharia