Interviu

Cristina Țărnă despre concursurile mimate la Chișinău: Acum, în pușcărie, se lamentează oameni care, la vremea lor, au tranzacționat funcții

Scandal la Chișinău după ce unul dintre consilierii președintelui Igor Dodon a fost ales de Parlament, prin concurs, în funcția de director al Centrului Național Anticorupție (CNA). Este vorba drespre un concurs mimat - acuză mai mulți analiști politici și reprezentanți ai societății civile. Se întâmplă după ce actuala majoritate parlamentară a criticat dur regimul oligarhic al lui Vlad Plahotniuc pentru faptul că și-a subordonat, prin oameni loiali, instituțiile menite să combată corupția.

Învestirea lui Ruslan Flocea în funcția de șef al CNA a generat reacții dure și în Parlament. Nu toți deputații blocului ACUM (parte a majorității parlamentare) și-au dat votul pentru candidatul selectat prin concurs de Comisia juridică, acolo unde socialiștii au cei mai mulți reprezentanți.

                Ruslan Flocea, noul director al Centrului Național Anticorupție, consilier al lui Igor Dodon

”Nu trebuie să prostim pe nimeni acum. Vreau să întreb Partidul Socialiştilor de ce a fost nevoie de acest om, despre care ştim foarte bine că este un apropiat al preşedintelui Igor Dodon? Chiar frica lui Dodon este atât de mare, încât nu s-a putut organiza un concurs cinstit? Eu nu voi vota candidatura lui Ruslan Flocea. De această afiliere politică în cadrul justiţiei nu vreau să-mi asum nicio responsabilitate”, a menționat deputatul blocului ACUM, Octavian Țîcu.

”De ce să faci concursuri doar pentru a încerca să arăți bine în fața donatorilor externi?” - a reacționat președintele Igor Dodon. ”Cei din majoritatea parlamentară puteau pur și simplu să se înțeleagă între ei și să ia o decizie politică”, a comentat șeful statului, președintele de facto al PSRM.

”Și eu am multe întrebări după desemnarea domnului Flocea la șefia CNA. Era mai bine dacă consilierii nu ar fi participat la aceste concursuri”, a reacționat timid premierul Maia Sandu, lider PAS.

La rândul său, ministrul de Interne Andrei Năstase, liderul PPDA (parte a blocului ACUM și a coaliției de guvernare), a oferit un comentariu greu de înțeles. Pe de o parte, el a menționat că ”în mandatul lui Năstase, partajări politice nu au fost și nu vor fi. Aveți cuvântul meu de onoare! Eu sunt victima partajărilor politice dintre bandiți!”. Iar pe de altă parte, recunoaște că Ruslan Flocea este consilierul lui Igor Dodon, dar precizează că el a fost ales prin concurs: ”Dacă noi am spus că depolitizăm - nu mai ținem cont de cine câștigă un concurs. Dacă a trecut filtrele la SIS și în altă parte sub aspectul integrității și profesionalismului, eu nu mă pot opune rezultatelor unui concurs, dacă acesta s-a desfășurat corect. Dar rețineți: nici această funcție, la fel ca altele, nu fac obiectul unor acorduri secrete între ACUM și PSRM. Asemenea acorduri nu există”. Totuși, Năstase a precizat că l-a averizat pe Flocea în legătură cu pecetea de consilier al lui Dodon care, în calitate de director al CNA, îl va afecta.

fostul director adjunct al CNA, Cristina Țărnă, care de asemenea a candidat la șefia CNA și s-a clasat pe locul doi, a vorbit în cadrul unui interviu pentru DW despre corectitudinea concursului pentru funcția de șef al Centrului Național Anticorupție, dar și despre jafurile uriașe și spălările de bani din ultimii ani, care au implicat Republica Moldova.

- Consilierul lui Igor Dodon, Ruslan Flocea, este noul director al CNA. A fost ales în cadrul unui concurs la care ați participat și dumneavoastră și v-ați clasat pe locul doi. Reacțiile sunt mai mult negative, pentru că trăim sentimentul de deja vu - nu ar fi prima dată când politicienii împart funcții pe care nu ar trebui să le partajeze. Mulți spun că a fost un concurs mimat și că se știa din timp cine va fi trimis la CNA. Și mie mi-a spus o sursă, în care am mare încredere, înainte să se încheie concursul, că aranjamentele s-au făcut anume pentru domnul Flocea. Dvs pe ce ați mizat?

-  Am văzut acțiunile curajoase ale noii guvernări, declarațiile care au fost făcute și asta m-a făcut să cred că se organizează un concurs 'pe bune'. Primele suspiciuni mi-au apărut atunci când comisia a prelungit concursul cu o săptămână, deși avea 10 candidați cu dosare complete înscriși în concurs. Zece candidați pentru o astfel de funcție nu este puțin pentru Moldova. Prin urmare, argumentul invocat că ”trebuie să permitem și altor persoane să acceadă în concurs”, mi s-a părut straniu. Senzația mea a fost că unui favorit i se dă mai mult timp pentru a lucra la documentele depuse în concurs, conceptul de dezvoltare a CNA, care nu era suficient de competitiv în raport cu cel prezentat de alți concurenți. Vă amintiți că s-a anunțat că prelungesc termenul pentru că participanții la concurs trebuie să prezinte "documente complicate” - adică acel concept, iar două săptămâni nu au fost suficiente. Când au spus că ”trebuie să permitem și altor persoane...”, am admis și o altă versiune - că aliații de la guvernare încearcă să tranzacționeze funcția de șef al CNA, iar cel care trebuia să câștige ”a uitat” să se înscrie în concurs.

La fel, e ciudat că nu a fost făcută publică din start lista celor care au aplicat pentru această funcție. Au existat tot felul de scurgeri, dar o informație oficială nu a fost. Adică, după ce s-a încheiat etapa de depunere a dosarelor, comisia, în loc să publice lista candidaților și conceptele propuse de aceștia - a prelungit concursul cu o săptămână. Și noi nu știm dacă unora le-au fost întoarse sau nu conceptele, ca să mai lucreze la ele. Ori un concurs nu trebuie să lase loc de speculații, ci trebuie să fie transparent și corect în raport cu toți contacandidații.

- Deci, credeți că acest concurs a fost mimat...

- Din start au existat semnale că socialiștii negociază cu aliații preluarea conducerii organelor de forță. Nu era secret pentru nimeni. Și nu doar asupra organelor de forță cu subordonare politică, ci și a celor care ar trebui să fie independente de politic. Anume așa s-a declanșat și începutul sfârșitului alianțelor anterioare - atunci când s-au apucat să împartă pielea ursului care ar trebui să alerge liber prin pădure. Nu poți să partajezi politic Procuratura, CNA, justiția în general... Dacă le partajezi - ajungi neapărat în hău: aliații se ceartă, se înregistrează și se toarnă reciproc... Cel puțin asta deja ni s-a întâmplat nu tare demult. Poate acum vin cu aparate de bruiaj la aceste negocieri, dar cert este că toți își doresc aceste pârghii de șantaj politic. Dar cel mai grav este că cel ajuns într-o astfel de funcție fiind favorizat politic, va lucra în interesul acelei grupări.

- Mai ales că în acest caz vorbim de un consilier al președintelui Dodon, care este liderul de facto al PSRM...

- Asta generează justiție selectivă. Ori anume aceasta a fost marea noastră suferință în perioada fostei guvernări. Nu contează dacă provine de la Maia Sandu sau Igor Dodon. Dacă el este al cuiva - el nu este al tuturor! Nu va putea servi realmente interesului public, pentru că nu este independent, ci un subordonat, un om care a făcut un compromis - a acceptat să nu fie independent într-o funcție în care trebuie să fii independent. Asta înseamnă că instituția va fi afectată de sus până jos. Ofițerii independenți nu-și au loc într-o astfel de situație în acea instituție, pentru că el nu o să-i tolereze niciodată pe cei care o să vrea să-l investigheze, bunăoară, pe cel care l-a împins politic în această funcție. Acestor ofițeri fie o să li se închidă gura și o să li se lege mâinile, fie o să li se mute dosarele.

- Dar ce interes ar avea Igor Dodon să controleze, prin Flocea, Centrul Național Anticorupție? Sunt dosare care îl fac să sughițe sau sunt oameni la CNA pe care nu și-i dorește acolo?

- Nu știu dacă există dosare. Eu nu am fost niciodată responsabilă de partea ce vizează urmărirea penală la CNA, ci de prevenție. Dar eu știu că întotdeauna încearcă să ia măsuri de precauție cel care are de ce să se teamă. Așa e firea omului. Eu nu știu dacă Igor Dodon are motive să sughițe atunci când la CNA se vorbește despre el, dar faptul că sunt tranzacționate funcțiile de procuror general și cea de șef al CNA - deci atunci când aceste funcții sunt partajate tacit între partide, e grav.

- Adică, sugerați că partidele de la guvernare și-au împărțit aceste două funcții?

- Cel puțin așa se zvonește - șeful CNA, în schimbul procurorului general. Nu știu dacă este vorba de procurorul general interimar sau de cel care urmează să fie numit.

- Adică, dacă CNA a revenit socialiștilor - Procuratura îi va reveni blocului ACUM?

- Trăim această senzație! Dar la un moment dat, când se va declanșa ”războiul” între aceste partide, iar probabilitatea ca acest lucru să se întâmpla este mare - fiecare parte o să-și scoată ”armele” și o să înceapă să se bată. Cineva se va bate prin CNA, iar altcineva prin procurorul general. Și, credeți-mă, această luptă nu va avea nicio legătură cu interesul public. Îi vedem acum, în interviuri, pe cei care au participat în trecut la astfel de tranzacții cu funcții, cum se lamentează din pușcărie. Spun că regretă că nu au lăsat justiția să fie independentă, că nu au reformat-o, că s-au vândut funcții în Procuratură... Acolo, în pușcărie, stau astăzi oameni care au trecut prin asta și, cred eu, că știu deja ce spun. Acum se comit aceleași greșeli. Nu-și dau seama că astăzi împart ceea ce nu ar trebui să împartă, iar mâine vor fi victimele acestei împărțeli. Mâine ei o să strige că nu este independentă justiția, nu sunt independente CNA, Procuratura. Dar eu vă asigur că sunt acolo și profesioniști. Sunt și din acei care stau acolo ca să se îmbogățească, dar avem (din aceștia sunt în toate instituțiile statului), dar știu sigur că sunt și oameni care sunt acolo pentru că ei chiar vor să fie procurori, ofițeri de investigații, ofițeri de urmărire penală.

- Iată acești oameni, în ce măsură reușesc ei să rămână independenți în situația în care li se trimite un director subordonat politic?

- Păi nu pot rămâne independenți. Independența instituției începe de la independența șefului. Un șef subordonat politic o să se înconjoare de oameni loiali, nu de profesioniști. Adică, ne întoarcem acolo de unde am încercat să fugim - în captivitate. În organele de forță, verticala funcționează și e firesc să fie așa. De asta, era foarte important ca șeful să nu aibă nici un fel de angajamente politice. Șeful CNA este cel care luptă pentru ca ofițerii să poată activa liber. Nu poate președintele sau prim-ministrul să demită un ofițer de investigații, dacă șeful instituției nu vrea să-l demită. Doar el îl poate proteja, susține și doar el îi poate garanta independența.

- Am văzut că unii în genere cred că CNA ar trebui lichidat.

- Nu existența CNA este problema. Problema CNA este că politicienii încearcă să controleze această instituție, ca să nu fie săltați atunci când comit abuzuri și, pe de altă parte, pentru ca, prin CNA, să-și anihileze adversarii.

- Dvs ați fost în CNA în perioada când, prin băncile moldovenești, s-au spălat zeci de miliarde de dolari proveniți din Rusia și în perioada celebrului jaf bancar de 1 miliard de dolari. Ce a împiedicat CNA să blocheze aceste procese?

- Vă pot spune despre aceste scheme doar din ceea ce auzeam la ședințele operative și din discuțiile care aveau loc în interior, pentru că nici nu aveam competențele respective în instituție, dar și pentru că am fost ținută departe de aceste subiecte. În ceea ce privește spălătoria rusească - ”laundromatul” - la un moment dat a fost blocată posibilitatea înghețării banilor în cont. Adică, Serviciul de spălare a banilor din cadrul CNA, dacă sesiza o tranzacție suspectă, putea să blocheze banii în cont. Aceasta era o acțiune administrativă, care putea fi contestată în instanța de judecată. Și e una să ataci în judecată și să poți scoate banii după ce este examinat cazul... Dar la noi a fost altfel. La un moment dat ”butonul roșu” de la CNA a fost deconectat printr-un amendament prin care însuși depunerea contestației în privința blocării banilor servea drept temei pentru deblocarea banilor din cont.

- Cine a făcut acest amendament?

- S-a făcut prin Parlament. Din câte am aflat de la directorul CNA, creierul acestei combinații a fost Gofman (Mihail Gofman, fost șef-adjunct al Serviciului prevenirea și combaterea spălării banilor din cadrul CNA - n.n.), dar, amendamentul fiind foarte tehnic, nici nu știu dacă cel care l-a semnat a înțeles ce a semnat... Nu vreau să justific acțiunile sau inacțiunile CNA, pentru că sunt convinsă că au existat factori din interiorul acestei instituții care i-a ajutat pe cei care au zămislit această schemă.

- Adică i-au ajutat pe hoți...

- Da. Se întâmpla în felul următor: cineva depunea în cancelaria instanței de judecată o astfel de contestație, își lua al doilea exemplar cu ștampila care confirma că a depus contestație și banca îi debloca banii. Iar în următoarele 5 minute erau transferați pe alte conturi în alte jurisdicții. Serviciul spălarea banilor primea citație să meargă în instanța de judecată, iar acolo omul care a depus anterior contestația pentru că i-au fost blocați banii suspecți nici nu mai venea, pentru că nu mai avea rost - banii oricum nu mai erau. Perioada aceasta a durat vreun an și jumătate - perioada activă a laundromatului.

- CNA a văzut că se fură miliardul de dolari din băncile moldovenești?

- Erau discuții pe interior că se întâmplă ceva teribil - că se întâmplă ceva groaznic în bănci... Directorul CNA zicea că informase despre aceasta Președinția și premierul de atunci. Îl întrebasem atunci pe domnul director (Viorel Chetraru - n.n.) de ce nu se întreprind și alte acțiuni? Mi s-a spus că nu poate face prea multe, că Guvernul, Parlamentul și Procuratura ar trebui să reacționeze, să-și asume... El credea că a făcut tot ce putea face reieșind din atribuțiile pe care le avea - a descris situația...

- Deci, Chetraru știa?..

- Sigur că știa, și eu sunt convinsă că a prezentat Comisiei parlamentare de anchetă toate dovezile despre faptul că el a sunat atunci alarma la Guvern, Președinție și Parlament. Dar lui nu i s-a cerut să facă ceva mai departe. Din contră, Banca Națională îi spunea că au loc niște procese firești de creditare și îi cerea să nu se amestece, pentru că totul este în regulă. Acum eu îmi dau seama că prin acele scrisori pe care le trimiteau atunci, factorii de decizie din cadrul CNA își asigurau spatele - că dacă Guvernul sau Parlamentul le va reproșa că nu au acționat, ei să poată spune că au informat aceste instituții. Dacă a fost suficient sau insuficient - nu știu și nici nu vreau să-l judec, pentru că eu nu cunosc care erau pericolele pentru el ca șef al CNA, eu nu știu de ce fel de informații anume dispunea, nu cunosc ce fel de comunicare avea cu Serviciul de Informații și Securitate, etc. De exemplu, într-o perioadă ținea arme de foc direct pe masa de lucru, era evident pregătit să respingă, la propriu, un atac fizic asupra sa.

- Aș vrea să vorbim și despre un proiect controversat propulsat de fosta guvernare - așa-numita amnistie fiscală. CNA a avut totuși o expertiză extrem de critică față de acest proiect.

- Am fost oripilată, când am citit acel proiect. Am lăsat la o parte Strategia anticorupție la care lucram, am lăsat la o parte Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale pe care o cream, pentru că mi-am dat seama că dacă va fi votat acel proiect, nu mai are rost nici o strategie și nici o agenție de recuperare. Proiectul acela era o bătaie de joc de noi toți. Am renunțat la toate celelalte activități și, timp de o lună, m-am ocupat exclusiv de acest proiect. Am văzut că implicarea mea a generat anumite nemulțumiri în interior. Când am încheiat expertiza, i-am pus directorului CNA raportul pe masă și l-am rugat să-l citească - o expertiză anticorupție de 50 de pagini, cu descrierea detaliată a schemelor de corupție și spălări de bani pe care le va genera acel proiect de numai 10 pagini. I-am spus directorului că dacă va încerca să se opună sau dacă refuză să-l promovăm - demisionez, dar îl fac public. Raportul de expertiză a fost publicat, chiar și pe pagina Parlamentului, apoi a fost mediatizat, ceea ce a contribuit la blocarea proiectului. Cu regret, amnistia a fost promovată un an mai târziu, când nu mai eram la CNA și, din câte știu, nici nu s-a mai solicitat expertiza CNA.

- Ați spus că ați lucrat la crearea Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale. De câtă susținere ați avut parte?

- Proiectele de legi privind Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI), dar și altele pe care le promovam în 2017, cum ar fi Legea integrității - nu generau nici un fel de entuziasm în Parlament. Promovarea acestor proiecte a fost anevoioasă la toate etapele. Proiectul vizând ARBI a trecut prin Comisia juridică a Parlamentului unde eram puternic blocată. Ni se spunea deschis că o asemenea agenție nu trebuie creată. Îmi amintesc cum, la un moment dat, la ședința Comisiei juridice, un deputat - o doamnă - spunea despre cei care urmau să intre în vizorul ARBI: ”Bieții oameni, au adunat bani să-și facă o casă, o firmă, etc. și voi ce, o să veniți și o să i le luați?! Nu se poate! Bieții oameni...”

I-am răspuns că dacă banii au provenit din infracțiuni de corupție - da! Deci, noi nu vorbim de niște amărâți care au adunat bani din salariu și și-au construit o casă, ci despre cei care, cu bani proveniți din corupție, și-au cumpărat case prin Elveția, Croația, Franța, etc. La un moment dat m-am uitat pe speteaza scaunului acestei doamne și i-am văzut geanta de brand - una foarte scumpă. Iar posesoarea genții îi apăra pe ”bieții oameni” cu case prin Elveția. Era luna martie. Geamul era deschis. Afară scandau, la protest, profesorii: ”Vrem salarii decente! Vrem salarii decente!”. Eu nu puteam vorbi, pentru că mă scutura când le auzeam disperarea. Ei, cei din comisie, parcă erau surzi. Nu-i deranja deloc. Își făceau griji pentru ”bieții oameni” cu case în Elveția... La un moment dat n-am mai rezistat și le-am spus: ”Bieții oameni nu sunt aceștia aflați în funcții publice, dar cu case prin lumea mare, pe care încercați să-i apărați! Bieții oameni sunt cei care scandează afară! O agenție ca ARBI trebuie creată anume pentru ca de la 'bieții oameni' la care se referă dânsa să se confiște banii proveniți din infracțiuni, din care să se poată da, în sfîrșit, salarii decente bieților oamenii care se aud de după geam”. În acel moment s-a ridicat, s-a întors și a declarat că refuză să mai participe la discuții... A doua zi un deputat din comisie a venit la domnul Chetraru (ex-șeful CNA) și l-a întrebat cum mi-am permis să o deranjez atât de mult pe doamna deputat, încât o făcuse chiar să plângă? Dacă sincer, când am ieșit din Parlament în acea zi, mie chiar îmi dăduseră lacrimile de supărare că nu puteam face mai multe pentru niște oameni necăjiți, fiindcă nu eram auzită de deputați, nu-i puteam convinge... Nu știam că a plâns și altcineva, dar, dacă e adevărat, știu sigur că am avut motive diferite.

- Doamna deputat acum mai este deputat?

- A fost numită ulterior judecătoare la Curtea Constituțională și a demisionat după evenimentele din luna iunie, când s-a schimbat puterea. Până la urmă, fiind și condiționalități din partea UE, acele proiecte au fost votate, chiar dacă deputații le-au mutilat. Acum mulți se întreabă care a fost rostul, că oricum nu s-a schimbat nimic?... Eu, însă, cred ca a fost important, cel puțin acum există un set de reguli pe care dacă găsești voință să le implementezi, vor aduce înapoi miliarde. Trebuie doar să ai oameni profesioniști care să vrea să aplice legea. Apropo, acesta a fost principalul argument care m-a determinat să particip la concurs pentru funcția de director CNA - am crezut că aș putea fi lăsată să duc la bun sfârșit ceea ce am început, când am luptat pentru crearea regulilor ce ar fi ajutat la întoarcerea miliardelor, creșterea integrității și, în general, schimbarea mentalității în instituțiile publice. După ce am plecat de la CNA, ARBI a fost strâmtorată în acțiuni. Și eu sunt convinsă că dacă nu ar fi existat condiționalitățile UE, aceste proiecte nici nu ar fi trecut de Parlament vreodată. În general, legile anticorupție în Republica Moldova nu funcționează - nu din motive abstracte, ci din motive foarte concrete în spatele cărora stau oameni concreți, care le blochează și se fac că nu înțeleg ce au de făcut.

Continuare pe DW

Articolul anterior

A fost inițiat dosar penal pentru uzurparea puterii de stat

Articolul următor

Dinu Plîngău: ”Statul acesta nu era stat, ci o grupare de crimă organizată”