Dovada justiției captive   Chișinău    

CEDO, invadată de plângeri din Moldova

Pe lângă datele cu privire la cazurile de condamnare a Republicii Moldova la CEDO în 2016, ONG-urile au făcut publică şi lista judecătorilor, procurorilor şi altor funcţionari care se fac vinovaţi de condamnarea Moldovei. Specialiştii afirmă că doar responsabilizarea acestora poate reduce numărul adresărilor la Curte.

Anul trecut, Moldova a fost sancţionată la Curtea de la Strasbourg în 23 de cazuri, statul fiind obligat să achite despăgubiri în valoare de 187,407 euro, potrivit datelor prezentate de Asociaţia „Juriştii pentru Drepturile Omului”.

Judecătorii şi procurorii cei mai vinovaţi

Asociaţia a făcut publică şi lista persoanelor care se fac culpabile de condamnarea statului la CEDO. Este vorba de judecători, procurori, funcţionari publici sau foşti miniştri. În listă apare şi numele fostului preşedinte al Republicii Moldova, Nicolae Timofti, pentru o decizie luată în perioada în care activa în calitate de judecător la Curtea Supremă de Justiţie.

Din documentul prezentat reiese că cel mai des vinovaţi de condamnarea Republicii Moldova la CEDO sunt judecătorii, în special cei de la Curtea Supremă de Justiţie.

Cea mai mare despăgubire stabilită de CEDO anul trecut - 59,5 mii de euro – se referă la cazul a două companii cărora li s-a încălcat dreptul la protecţia proprietăţii şi dreptul la un proces echitabil. Persoana responsabilă de condamnare este fostul ministru al Finanţelor, Mihail Manoli, care nu a executat o hotărâte definitivă.

Lista persoanelor vinovate de condamnarea Republicii Moldova la CEDO a fost întocmită în baza informaţiilor deţinute de către avocaţii care au reprezentat reclamanţii la Curte, dar şi în baza hotărârilor şi deciziilor CEDO.

Moldovenii se adresează la CEDO mai des decât media europeană

Pe parcursul anului trecut, la CEDO au fost înregistrate 839 de cereri împotriva Moldovei, cu 17% mai puţine în comparaţie cu 2015. Chiar şi aşa, numărul cererilor depuse la Înalta Curte, raportat la populaţia ţării, rămâne ridicat. În 2016, moldovenii s-au adresat la CEDO de patru ori mai des decât media europeană, fapt care atestă o neîncredere tot mai mare în sentinţele emise de instanţele naţionale. Astfel, la acest capitol Moldova se află pe locul 7 din cele 47 de ţări membre ale Consiliului Europei. Datele reies din analiza efectuată de Centrul de Resurse Juridice din Moldova, în baza Raportului de activitate al Curţii Europene în anul 2016.

Preşedintele Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Vladislav Gribincea, este sceptic în privinţa faptului că reducerea numărului de cereri depuse la CEDO în 2016 ar fi determinată de o îmbunătăţire a situaţiei la capitolul respectării drepturilor omului în Republica Moldova: „În principiu, este vorba despre scăderea popularităţii Curţii Europene pentru Drepturile Omului în rândul populaţiei Republicii Moldova şi, în special, în rândul avocaţilor, având în vedere că în anii 2011-2016 Curtea a respins peste 8 500 de cereri fără o motivare clară”, a menționat preşedintele Centrului.

Pe de altă parte, membrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), avocatul Teo Cîrnaţ, a comunicat pentru Report.md că, în opinia sa, reducerea numărului de dosare depuse la CEDO, dar şi a valorii despăgubirilor stabilite pentru deciziile pronunţate în 2016 este o dovadă a faptului că „sporeşte calitatea actului de justiţie în instanţele naționale”.

Directorul de programe al Asociaţiei „Promo-Lex”, Alexandru Postică, a menționat că 25% din toate cauzele comunicate Curţii în 2016 se referă la violarea drepturilor omului în regiunea transnistreană, acestea fiind îndreptate atât împotriva Republicii Moldova, cât şi împotriva Federaţiei Ruse.

În total, din 1997 până pe 31 decembrie 2016, CEDO a pronunţat 339 de hotărâri în cauze moldoveneşti, dintre care 23 anul trecut. În baza tuturor hotărârilor şi deciziilor emise, Republica Moldova a fost obligată să achite daune de peste 16,2 milioane de euro - echivalentul bugetului total al instanţelor judecătoreşti pentru 2015.

În Raportul Agentului guvernamental privind executarea hotărârilor şi deciziilor CEDO în anul 2015, se arată că în 2015 Ministerul Finanţelor a achitat despăgubiri în mărime de 6,724 milioane lei, în 2014 - 8,769 milioane lei, iar în 2013 - 10,345 milioane lei.

„Război” împotriva celor vinovaţi de condamnarea la CEDO

Încă acum un an, Ministerul Justiţiei a prezentat o listă cu 37 de judecători şi procurori, din cauza cărora Moldova a fost condamnată la CEDO. În privinţa acestora au fost înaintate acţiuni civile de regres în judecată pentru a fi obligaţi să achite ei despăgubirile stabilite de Curte şi nu statul. Doar că până în prezent, în nici unul din aceste cazuri a fost pronunțată o sentinţă definitivă, dosarele aflându-se pe rolul instanţelor de judecată.

În scopul reparării prejudiciilor cauzate Moldovei, ministerul a decis că vor fi urmărite inclusiv bunurile personale ale persoanelor culpabile.

„Cu siguranţă, acesta este un instrument prin care statul poate să-şi responsabilizeze instituţiile. Când vorbim de încălcarea unor drepturi nu ne referim doar la judecători. Statul este obligat să determine funcţionarii şi angajaţii să-şi respecte întocmai obligaţiunile de serviciu şi să nu încalce drepturile omului. Acum noi, societatea civilă şi cetăţenii activi şi informaţi, trebuie să luptăm pentru ca respectivele prevederi să fie aplicate întocmai”, a menţionat pentru Report.md directorul executiv al Asociaţiei „Promo-Lex”, Ion Manole.

Disciplinarea presupune acţiuni constante

Teo Cîrnaţ salută iniţiativa de înaintare a acţiunilor de regres împotriva persoanelor vinovate de condamnarea Moldovei la CEDO şi speră că acest lucru va disciplina procurorii, judecătorii şi funcţionarii publici: „Dacă pe viitor tendinţa de a acţiona în judecată persoanele vinovate de condamnarea la CEDO va creşte, s-ar putea ca aceasta, într-adevăr, să disciplineze funcţionarii, în special, judecătorii. Însă, dacă inițiativa va avea un caracter sporadic sau nu va avea continuitate, s-ar putea ca, ulterior, neglijenţa sau abuzurile din partea acestora, din contra, să fie mai mari. Succesul este determinat de acţiuni constante. Trebuie să demonstrăm că statul şi instituţiile sale nu-i iartă pe cei vinovaţi de încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”, consideră juristul.

Experienţa de adresare a cetăţenilor moldoveni la CEDO cunoaşte un singur caz când un judecător a fost constrâns să achite despăgubiri. „Este vorba de un judecător obligat de instanţă să plătească reclamantului la CEDO despăgubiri de 500 de euro. Acest caz a avut loc acum 10-12 ani. În ceea ce priveşte cele 37 de acţiuni de regres înaintate în judecată, aproape toate sunt în proces de examinare. Curtea de la Strasbourg a stabilit că despăgubirea poate fi încasată de la un judecător, procuror sau funcţionar, doar atunci când va exista o decizie a instanţei de judecată. Cu alte cuvinte, vinovăţia trebuie dovedită în cadrul unui proces aparte şi nu preluată direct din hotărârea CEDO”, spune membrul CSM.

„Corb la corb nu-şi scoate ochii”

Întrebat dacă în acest caz judecătorii nu ar fi tentaţi să se protejeze reciproc, Teo Cîrnaţ a menţionat că respectivul scenariu nu este în favoarea magistraţilor: „Dacă în acţiunile Ministerului Justiţiei vor exista probe pertinente şi obiective ce demonstrează vina judecătorului chemat în instanţă, iar cel care examinează dosarul va aplica regula „corb la corb nu-şi scoate ochii”, va urma Curtea de Apel şi Curtea Supremă de Justiție. Totodată, în acest caz vor putea fi aplicate mecanismele interne de atragere la răspundere disciplinară sau chiar eliberare din funcţie pentru neglijenţă sau abuz de serviciu. Personal, nu cred că judecătorii îşi vor apăra colegii în instanţa de judecată în baza acţiunii de regres. Magistraţii sunt persoane care acţionează independent. După ultimele mișcări întreprinse în raport cu unii judecători, în rezultatul cărora o parte dintre ei se află până în prezent în arest, iar o parte îşi aşteaptă sentinţa, observ că judecătorii sunt foarte atenţi la deciziile pe care le iau. De asemenea, se constată că în ultima perioadă „casta judecătorilor” s-a schimbat. Îmi exprim convingerea că ei vor examina aceste cazuri în strictă conformitate cu legea”, a menţionat Teo Cîrnaţ.

Decizie care ar putea reduce numărul adresărilor la CEDO

În toamna anului trecut, Curtea Constituţională a emis o hotărâre prin care stabileşte că executarea hotărârilor judecătoreşti definitive împotriva statului este obligatorie, în termen rezonabil. „Deciziile sunt executorii fie imediat după pronunţare, fie la etapa la care sunt definitive, fără ca acestea să devină mai târziu irevocabile. Astfel, executarea hotărârilor judecătoreşti definitive împotriva statului este obligatorie”, au decis magistraţii Înaltei Curţi.

Curtea a mai menţionat că persoana care a obţinut o hotărâre judecătorească împotriva statului nu trebuie să iniţieze o procedură de executare forţată pentru a obţine satisfacţie, magistraţii subliniind necesitatea ca statul să execute hotărârile în care are calitatea de debitor fără o intervenţie a executării silite din partea executorului judecătoresc.

În prezent, o bună parte din deciziile de condamnare a Republicii Moldova la CEDO vizează anume neexecutarea hotărârilor judecătoreşti de către instituţiile statului. Printre alte violări ale drepturilor omului se numără anchetarea inadecvată a maltratărilor şi deceselor, aplicarea torturii, condiţii inumane de detenţie, casarea neregulamentară a deciziilor irevocabile.

Mariana Tabuncic

Articolul anterior

Oazu Nantoi: UE nu este obligată să injecteze bani într-un stat fără oameni cu demnitate

Articolul următor

Moldova este condusă de intențiile maligne ale unor grupuri de influență