La 1 august a intrat în vigoare noua Lege cu privire la Procuratură. Președintele Centrului pentru Resurse Juridice din Moldova, Vladislav Gribincea, a fost președinte al grupului de lucru, creat de președintele Parlamentului, pentru elaborarea noii legi a Procuraturii. El a explicat pentru Report.md ce urmează după intrarea în vigoare a acestei legi mult așteptate.

Report.md: - Ați condus grupul de lucru care elaborat noua Legi a Procuraturii. Dumneavoastră sunteți mulțumit de varianta finală a acestei legi?

Vladislav Gribincea: - Din păcate, Legea cu privire la Procuratură, așa cum a ajuns ea în lectură finală, nu este una perfectă , dar este mult mai bună decât ceea ce am avut până acum. Multe din problemele care au apărut până la lectura a doua au fost cumva soluționate înainte de lectura finală. E o lege care pune un fundament bun pentru o Procuratură de tip european. Totul depinde de modul cum va fi aplicată această lege.

- După ce a fost votată Legea Procuraturii, spuneați că urmează legislaţia conexă. Am sesizat anumite reproșuri din partea Dvs în legătură cu modul în care Ministerul Justiției a promovat acel pachet în Guvern, ignorând recomandările grupului de lucru...

- Pe lângă Legea Procuraturii au fost elaborate încă trei legi. Este vorba de proiectul de modificare a Constituției în partea ce vizează Procuratura, cadrul legislativ conex și, al treilea, proiectul de lege cu privire la procuraturile specializate. Problemele pe care eu le vedeam în practică vizau al doilea pachet - cadrul legislativ conex. Aici grupul de lucru a avut o poziție clară care se exprima prin faptul ca procuraturile specilizate să aibă un domeniu de specializare îngust și să se poată concentra pe cauze cu adevărat importante. După ce proiectul a fost transmis în versiune finală  de către grupul de lucru ministrului Justiției, în proiect au fost introduse modificări și noi nu am înțeles de ce grupului de lucru nici nu i-au fost comunicate aceste modificări... Noi le-am văzut în versiunea de până la expedierea lor la Guvern. Este vorba despre lărgirea competențelor Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. În competența acesteia se detașau cauzele care vizau sustragerile de proporții care nu au nimic cu crima organizată, dar se doreau a fi transmise acestei procuraturi. În cele din urmă, aceste competențe au fost excluse, totuși, în Parlament, chiar înaintea votului final. 

- Au fost voci care au sesizat neclarități la capitolul atribuțiilor Procuraturii Specializate pentru Combaterea Criminalității Organizate la etapa adoptării. Și Dvs ați insistat asupra clarificării terminologiei ce reglementa activitatea acestei instituții. Juriștii spuneau că nu ar fi specificat termenul de „criminalitate organizată”. Până la urmă cu se va ocupa această Procuratură? Nu vedeți anumite riscuri de derapaj spre acțiuni abuzive?

- Am impresia că aceste speculații s-au lansat fără a fi citită foarte atent legislația conexă. Într-adevăr, Legea cu privire la Procuratură stipulează într-un mod nu foarte explicit competențele procuraturii care trebuie să combată criminalitatea organizată și să se ocupe de cazuri speciale, dar în legislația conexă se face referire la articole concrete care vor ține de competența acestei procuraturi. Este vorba de grupuri criminale organizate, organizații criminale și, aici, definirea lor este expres prevăzută de Codul penal. De asemenea, în competența lor va intra conducerea urmăririi penale în cauzele în care urmărirea este exercitată de aparatele centrale de specialitate, adică de vamă sau de aparatul central al Ministerului de Interne.

- Conform noii legi a Procuraturii, procurorul general este numit de șeful statului. Pentru aceasta, însă, trebuie modificată Constituția. Cum va fi învestit următorul procuror general în condiţiile în care Constituţia nu a fost încă amendată?

- Constituția nu poate fi amendată peste noapte. Mai întâi trebuie elaborat proiectul.  Apoi, în următoarele 6 luni proiectul urmează a fi avizat de Curtea Constituțională, iar în alte 6 luni trece procedura legislativă. Din câte știu, acest proiect a fost avizat de către Curtea Constituțională la sfârșitul lunii aprilie și a ajuns în Parlament la 3 mai 2016. Deci, modificarea Constituției nu poate avea loc mai devreme de 3 noiembrie. Nu este exclus că se va reuşi alegerea următorului procuror în baza dispozițiilor generale și tranzitorii din noua lege care stipulează că până la modificarea Constituției, procurorul general va fi numit de Parlament, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, iar candidatul va fi selectat conform rigorilor noii legi. De fapt, după modificarea Constituției se va modifica doar organul care va învesti procurorul general. În rest, rigorile de selecție vor rămâne aceleași.

- În cât timp credeți că noile mecanisme vor genera rezultate pe care să le simtă şi populaţia?

- Noi avem legi relativ bune, dar șchiopătăm la capitolul implementare. Impactul legii depinde de modul în care va fi ea implementată, în special de către procurori. Dacă legea va fi implementată onest și profesionist, în câțiva ani îi vom simți efectele. Așa s-a  întâmplat în alte state - în 2-4 ani se va vedea schimbarea. Dar dacă implementarea va fi defectuoasă, impactul va fi minim.

- Într-un interviu mai vechi spuneați că o lege nu este suficientă pentru a schimba lucrurile și că este nevoie de voință sistemică. În perioada în care ați lucrat asupra acestei legi, ați simțit că există o astfel de voință?

- Este mai puțin important ce am simțit eu. Cel mai important este ce își doresc procurorii. Eu cred că un procuror rațional înțelege că fără schimbări sistemice substanțiale, lucrurile vor degrada. Înțeleg că doare atunci când schimbi structura procuraturii, dar eu consider că e mai bine să pui capăt unei probleme într-un mod dureros decât să aștepți ca durerea să te distrugă constant.

- Care sunt așteptările Dvs și ce ați vrea să le spuneți celor care vor trebui să activeze în baza noii legi?

- Vreau să le transmit în primul rând un mesaj procurorilor:  Să se activizeze! Să preia inițiativa! Nimeni nu va veni să le facă ordine în propria curte. Ei trebui să facă asta! Noua Lege cu privire la Procurtură oferă suficiente pârghii procurorilor să devină eficienți, să combată criminalitatea. Fără curaj și perseverență lucrurile nu se vor schimba. Procurorii trebuie să devină mai curajoși și să-și asume deciziile. Nu ar trebui să soluționăm problemele mutându-le de pe un cap pe altul. E necesar să luăm decizii cu impact de lungă durată, decizii dureroase. Procurorii trebuie să devină mai combativi și să-și răspundă la întrebarea: Încotro trebuie să meargă sistemul? Cei care nu se regăsesc într-un model european de dezvoltare a Procuraturii, să plece!

- Credeți că vom scăpa de monitorizarea Consiliului Europei după punerea în aplicare a acestei legi?

- Nu. Și nici nu cred că monitorizarea din partea Consiliului Europei este ceva rău. Dimpotrivă, cred că această monitorizare ar putea genera o dorință mai mare de schimbare.

Constantin Uzdriș