Centrul Național Anticorupție a renunțat la descrierea Pilonului VIII din proiectul Strategiei Naţionale de Integritate şi Anticorupţie (SNIA) – capitol ce viza sectorul asociativ şi mass media. Potrivit unor ONG-uri, prin acest pilon s-a încercat impunerea unor reglementări din partea statului față de mass media și ONG-urile finanțate din exterior. CNA respinge aceste interpretări.

SNIA urmează a fi adoptată prin hotărâre de Parlament, aceasta fiind o condiție a FMI pentru continuarea finanțării Republicii Moldova.

Mai exact, prin pilonul VIII, s-a încercat impunerea organizațiilor de media și a celor neguvernamentale să-și publice rapoartele financiare şi să se supună unui „cod de etică” deocamdată inexistent.

Potrivit directorului adjunct al CNA, Cristina Țărnă, includerea acestui pilon în SNIA ar fi fost solicitată chiar de unele organizații non-guvernamentale – organizații suspectate de o altă parte a societății civile de legături cu guvernarea. Ea a anunțat despre retragerea descrierii Pilonului VIII și păstrării mențiunilor despre societatea civilă și mass media doar prin prisma monitorizării implementării SNIA 2017-2020, parte a controlului public.

Metode de control

În proiect era menţionat că atât sectorul neguvernamental, cât şi mass media au probleme, de aceea „se propun anumite soluţii”: Pentru sectorul asociativ se planifica introducerea mai multor metode  de control al activităţii organizaţiilor neguvernamentale de către instituţii ale statului precum: publicarea rapoartelor de activitate, inclusiv financiare ale organizaţiilor neguvernamentale; monitorizarea implicaţiilor și susţinerea actorilor,  competitorilor politici și intereselor personale promovate prin organizaţiile neguvernamentale;interzicerea beneficiarilor desemnării procentuale și finanţării publice/de stat apartenenţa și afilierea politică a organului de administrare a organizaţiei, precum și desfășurarea activităţilor cu caracter politic”, se specifica în proiectul SNIA pentru anii 2017-2020.

Nu era uitată nici presa. Autorii propuneau ca „pentru o transparenţă mai mare”, instituţiile media ar trebui: să publice o descriere succintă a politicii redacţionale asumate și a angajamentelor legale, precum și a rapoartelor financiare.

Adepți

Olga Bâtcă, expertă anticorupţie la Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO), organizaţie care a susţinut aceste iniţiative, a argumentat pentru Report.md că în mediul asociativ este nevoie de un Cod de etică: ”Aceste politici trebuie să se regăsească în unul din documente, la dorinţa mai  multor organizaţii. Peste 90% din organizaţii sunt pentru autoreglementare de mai mulţi ani. Cei care pe parcursul ultimilor zece ani invocau necesitatea promovării, aprobării unui Cod de etică, nu erau susţinuţi de majoritatea membrilor Consiliului ONG-urilor”.

Oponenți

Alţi experţi din societatea civilă au opinii diametral opuse și spun că Pilonul VIII (radiat deja) din proiectul SNIA erau, de fapt, ingerințe ale guvernării cu scopul reducerii la tăcere a organizaţiilor neguvernamentale.

În opinia lui Vladislav Gribincea, preşedinte al Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), autorităţile trebuie să aibă alte priorităţi și să nu se implice în activitatea sectorului asociativ: ”Eu înţeleg că acest subiect deviază atenţia de la lucrurile cu adevărat importante din Strategia Naţională Anticorupţie şi care acolo lipsesc în prezent. Eu înţeleg că lupta împotriva corupţiei în sectorul non-guvernamental este o prioritate pentru Guvern. Dar să ne întrebăm: în toate domeniile corupţia deja a fost lichidată? Dacă sunt probleme în sectorul media, aşa cum este menţionat în acel proiect, ele nu ţin de corupţie: ci de administrare proastă, de finanţare. Aceste probleme pot fi soluţionate prin alte de mijloace”, ne-a spus Vladislav Gribincea.

El a adăugat că fiecare organizaţie neguvernamentală are un cod de etică pe care trebuie să îl respecte, dar nu autorităţile trebuie să impună reguli în acest sector: ”Deontologia în termeni populari este despre ceea ce e frumos, nu despre ce este legal şi ilegal. Diferenţa e mare. Pentru deontologie există organe de autoreglementare. În momentul în care statul intervine pe chestiuni deontologice în domeniul media şi neguvernamental, nu e bine. Tot mai multe evenimente colaterale mă fac să simt că climatul în Republica Moldova devine tot mai greoi. Avem probleme mult mai serioase care trebuie discutate. Eu nu cred că autorii, atunci când au introdus acest pilon, nu au anticipat că aceste prevederi vor declanşa reacții”, conchide președintele CRJM.

Lilia Carasciuc: ”Statul nu trebuie să intervină în activitatea noastră”

La rândul său, Lilia Carasciuc, directoarea Transparency Internaţional - Moldova spune că SNIA pentru următorii ani trebuie să fie axată pe autorităţi, nu pe ONG-uri și presă: ”Nu negăm faptul că pot exista probleme în societatea civilă sau în mass media. Dar ce are statul cu asta? Strategia trebuie să țintească în aducerea la normalitate a autorităţilor. Prioritatea Strategiei este combaterea corupţiei reale, nu pe hârtie – să țintească în reformarea justiţiei, recuperarea banilor furaţi şi găsirea beneficiarilor finali ai fraudei”, a reacționat Carasciuc.

Descrierea Pilonului VIII a fost exclus

Directorul adjunct al CNA, Cristina Ţărnă, a menționat joi, în cadrul unei conferinţe de presă, că s-a renunţat la descrierea acestui Pilon din proiectul Strategiei, deși a precizat că acele iniţiative ar fi sporit calitatea activității sectorului asociativ: „Acest pilon a fost exclus, dar veţi vedea ce conţinea el. S-a prevăzut expres că nu o să existe un plan de acţiuni pentru acest Pilon şi era menţionat că societatea civilă se încurajează, dacă doreşte să-şi adopte propriile planuri şi să-şi facă propria agendă, pentru a depăşi vulnerabilităţile. Nu s-a dorit reformularea acestora. S-a cerut pur şi simplu excluderea lor şi noi ne-am conformat ca urmare a acestui proces participativ”, a specificat Ţărnă.

Temeri

Jurnalista de investigație Anastasia Nani susține că, în ultima vreme, presa este ţinta mai multor atacuri din partea autorităţilor: „Oricât ar camufla, ţinta, bineînţeles, suntem noi - cei care îi mai sâcâim pe demnitarii aşezaţi comod în fotolii. Guvernarea încearcă să bage căluşul în gura puţinelor instituţii de presă şi ONG-uri care mai ripostează. Înțelegem de ce: sistemul s-a închis şi încearcă să se protejeze”, a reacționat Anastasia Nani.

SNIA este un document în care sunt incluse o serie de acţiuni pe care trebuie să le întreprindă instituţiile statului în lupta cu fenomenul corupţiei. Proiectul conține acum 7 piloni care vizează activitățile anticorupție ale următoarelor instituții: Pilonul IParlamentul; Pilonul II - Guvernul, sectorul public și administraţia publică locală; Pilonul III - Justiţia și agenţiile anticorupţiePilonul IVComisia Electorală Centrală și partidele politice; Pilonul V -Curtea de Conturi; Pilonul VI - Avocatul Poporului; Pilonul VII - Sectorul privat.

Lilia Zaharia