Astăzi a intrat în vigoare noua Lege cu privire la Procuratură. Mecansimul de funcţionare a legii va fi pus, însă, în aplicare nu mai devreme de începutul anului viitor.

Tot astăzi a intrat în vigoare legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate. Experţii în drept consideră că dacă noile prevederi de integritate vor fi implementate corespunzător, mai mulţi judecători şi procurori vor fi constrânşi să plece din sistem. 

Două procuraturi specializate în loc de nouă

Potrivit noii Legi cu privire la Procuratură, în Moldova vor activa doar două procuraturi specializate – nu 9 câte erau până acum. Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale vor activa independent, cu buget separat, iar procurorii-şefi nu se vor subordona procurorului general. Ofiţerii de urmărire penală şi procurorii vor fi selectaţi în mod individual de procurorii şefi. Un procuror-șef teritorial sau de subdiviziune nu va putea deține mai mult de două mandate consecutiv.

Procuratura Anticorupţie va continua să exercite urmărirea penală în dosare de corupţie şi în cele conexe actelor de corupţie, să conducă urmărirea penală în cauzele instrumentate de Centrul Naţional Anticorupţie şi să reprezinte învinuirea în instanţele de judecată în dosarele de corupţie.

Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale, care urmează să fie creată, va fi specializată în exercitarea şi conducerea urmăririi penale, reprezentarea învinuirii în instanţele de judecată în cauzele vizând infracţiunile de tortură, cele cu caracter terorist, cele săvârşite de organizaţiile criminale. „Până a începe să funcţioneze noua procuratură specializată, Procurorul General sau Coniliul Superior al Procurorilor va trebui să instituie un mecanism provizoriu de funcţionare a Procuraturii.

Efectele noi legi ar putea fi resimţite peste câţiva ani

„Ne putem aştepta ca mecanismul de funcţionare a noii legi să fie pus în aplicare începând de anul viitor, pentru că e nevoie de mult timp pentru restructurarea internă a procuraturii. Totul depinde de profesionalismul oamenilor care vor fi numiţi  în funcţii”, a comunicat preşedintele Centrului de Resurse Juridice, Vladislav Gribincea, șef al grupului de lucru care a elaborat noua Lege a Procuraturii. El a precizat pentru Report.md că efectele acestei legi, care trebuie să asigure independenţa organelor de drept, ar putea apărea peste câţiva ani. Asta doar dacă nu va întâlni o rezistenţă din partea procurorilor care ar putea să nu accepte noua structură a procuraturii, inclusiv a Procuraturii Generale, din care face parte fiecare al cincilea procuror.

„Acum se îngustează competenţele procurorilor. De exemplu, nu vor mai putea efectua controale, aşa cum făceau până acum. Funcția de procuror-şef nu va mai fi veşnică pentru o persoană, ci va fi scoasă la concurs o dată la patru ani. Iar dacă noile prevederi vizând integritatea vor fi implementate corespunzător, mulţi judecători şi procurori vor fi constrânşi să plece din sistem”, mai susține Vlad Gribincea. El nu exclude faptul că unele prevederi, fiind doar scrise pe hârtie, fără o implementare practică până acum, ar putea să nu-şi atingă scopul în totalitate.

Procedura de numire a procurorului general s-a modificat 

Noua Lege mai prevede detaşarea în cadrul procuraturilor specializate a ofiţerilor altor organe de drept,  care se vor subordona funcţional procurorului-şef al procuraturii specializate. Ofiţerii de urmărire penală, ofiţerii de investigaţii şi specialiştii vor fi detaşaţi de la alte instituţii pentru o perioadă de până la 5 ani, aceştia urmând a fi selectaţi în mod individual de către procurorul-şef al procuraturii specializate. Detaşarea va avea loc prin ordinul procurorului general, cu acordul conducătorului instituţiei în care activează persoana detaşată, iar salarizarea acestora se va efectua din bugetul Procuraturii.

O altă noutate prevăzută de Legea cu privire la Procuratură ţine de schimbarea procedurii de numire a procurorului general. Astfel, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), organ independent de autoadministrare, devine principala autoritate în cadrul sistemului Procuraturii. Acestuia îi revin prerogativele de a organiza un concurs public și de a selecta candidatul la funcția de procuror general, pe care îl propune ulterior spre aprobare președintelui republicii.

Din toamnă,  salariile procurorilor vor crește semnificativ

Noua Lege cu privire la procuratură mai prevede majorarea semnificativă a salariilor procurorilor. Astfel, salariul unui procuror va constitui 90 la sută din salariul unui judecător, în funcție de nivelul procuraturii în care își desfășoară activitatea și de vechimea în muncă în funcția de procuror. Un procuror începător va avea un salariu inițial de aproximativ 12 mii de lei, iar procurorul general ar putea ridica un salariu de 25 mii de lei. Va fi majorat substanțial numărul de consultanți ai procurorilor și numărul de funcționari publici și de personal tehnic în cadrul procuraturilor. De asemenea, potrivit noii legi, candidații la funcția de procuror, la transfer sau promovare, vor fi supuși unor teste complexe de integritate.

Vor fi sau nu procurorii independenţi?

                             Ion Dron susține că noua lege este neconstituțională  /  FOTO: Vitalie Călugăreanu 

Avocatul Ion Dron a comunicat pentru Report.md că unele prevederi din noua Lege a Procuraturii le consideră neconstituţionale, iar unele dispoziții sunt de natură să afecteze independența decizională a procurorilor. „Potrivit Constituției Republicii Moldova, atribuțiile procuraturi se circumscriu exercitării urmăririi penale şi reprezentării învinuirii în instanțele judecătorești, în condițiile legii. Articolul 9 (6) din Legea procuraturii stabilește că în cadrul procuraturilor specializate activează constant ofițeri de investigații. Preluarea ofițerilor de investigații în structura procuraturilor specializate nu este altceva decât o extensie a atribuțiilor pe zona specifică instituțiilor abilitate de lege în culegerea, prelucrarea şi stocarea informațiilor (ex: CNA, SIS, etc.), fapt ce  contravine normei constituționale enunțate. O premieră este  faptul că Parlamentul a votat, în mod deliberat, unele dispoziții din această lege care sunt în contrasens cu normele constituționale. Potrivit art.125 din Constituție, procurorul general este numit de Parlament, iar potrivit art .17 (10) din Legea Procuraturii, șeful statutului este abilitat cu acest drept”, a atenționat Ion Dron.

Miza noii Legi cu privire la Procuratură

El susţine că miza reformării Procuraturii este independenţa procurorului de caz, care este premisa unui proces penal echitabil la faza de urmărire penală. Deși noua lege cu privire la procuratură face o delimitare clară între subordonarea administrativă şi cea procesuală, aceste dispoziții, în opinia lui, nu salvează independența procurorului de caz.  „Potrivit noii legi, procurorul ierarhic superior nemijlocit dă indicații inferiorului privind activitățile procesuale ce urmează a fi întreprinse pe cauză. Indicațiile se formulează în scris şi  sunt obligatorii pentru procurorii ierarhic inferiori. Procurorul inferior este în drept să conteste indicația vădit ilegală, însă, contestarea nu suspendă executarea acesteia. În practică, aceste dispoziții sunt de natură să afecteze independența decizională a procurorului de caz. Cum? Procurorul ierarhic superior îi poate solicita procurorului de caz dosarul pentru a-l studia în orice moment al anchetei şi îl poate reține o perioadă nedeterminată sub pretextul formulării indicațiilor, poate anula total sau parțial, poate modifica sau completa prin ordonanță motivată actele procurorilor ierarhic inferiori. El devine un veritabil responsabil de caz care ia decizii obligatorii pentru procurorul ierarhic inferior (transformat în executant și subordonat), dar nu are nici o responsabilitate pe soluția finală a cauzei. În concluzie, din conținutul acestei legi desprindem o certitudine că miza independenței procurorului de caz nu a fost atinsă. Or, anume un procuror independent  își dorește fiecare persoană, fie ea antrenată sau nu într-un proces penal”, a mai remarcat avocatul Ion Dron.

Natalia Costaș