Republica Moldova rămâne o țară parțial-liberă, potrivit raportului Freedom House pentru anul 2016. Țara noastră are un rating de 3 puncte pe o scară de 7, unde 1 înseamnă ”mai mult liber”, iar 7 - ”mai puțin liber”. Presa este calificată, de asemenea, ca fiind parțial liberă.

Anul 2016 a fost unul electoral, fiind organizate alegeri pentru funcția de președinte, în cadrul cărora observatorii locali au remarcat o serie de lacune și impedimente în exercitarea drepturilor electorale și politice ale cetățenilor din Republica Moldova. Asociația Promo-LEX, care a avut observatori pe termen lung pe toată durata campaniei electorale și observatori pe termen scurt în ziua alegerilor, în fiecare secție de vot, a declarat acest scrutin ca fiind parțial liber.

Alegeri parțial libere

„Alegerile prezidențiale au fost parțial libere, alegătorii din diaspora nu au avut posibilitatea să se implice mai mult, în ziua alegerilor unii dintre ei nu au putut vota, iar în perioada electorală nu au putut finanța formațiunile politice pe care le simpatizau”, a explicat pentru Report.md șeful misiunii de monitorizare, Pavel Postică.

Promo-LEX a mai lacune legislative care au permis implicarea ilegală a Bisericii în campania electorală. Unii exponenți ai Bisericii au promovat mesaje de ură. De asemenea, există carențe la aplicare sancțiunilor, mai ales în ceea ce privește modalitatea de raportare și în transparența finanțării partidelor politice și campaniilor electorale. Au fost cazuri care puteau fi calificate ca fiind cazuri de corupere a alegătorilor, dar lipsa unui cadrul legal corespunzător a făcut imposibilă implicarea organelor de drept, susține Promo-LEX.

”Au fost mai multe lacune. Prin urmare, nu am putut califica aceste alegeri ca fiind libere și corecte și cred că evaluarea Freedom House a ținut cont și de libertatea de a exercita dreptul la vot în cadrul acestui scrutin”, a subliniat Postică.

El a amintit și de faptul că o bună parte a mass-media a făcut partizanat politic în cadrul ultimei campanii electorale, fiind limitat accesul alegătorilor la informații imparțiale și obiective.

Libertatea presei de a lăuda Guvernul

Președinta Consiliului de Presă din Republica Moldova, Viorica Zaharia, susține că libertatea presei a fost limitată în 2016 de mai multe acțiuni ale autorităților ce au avut scopul de a restrânge accesul la informație al jurnaliștilor: ”Dacă de „pot critica liber puterea sau nu”, desigur, jurnaliștii pot face asta… Deci, aparent, presa ar fi trebuit să fie declarată liberă. Capcana constă în faptul că presa liberă nu poate spune ceea ce este normal să spună, pentru că nu are suficient acces la informație. Avem liber doar la lăudat Guvernul. Când vrem să accesăm informația care demască abuzurile, libertatea se cam termină. Iar exemple în care instituțiile de stat refuză să ofere jurnaliștilor date sau să publice niște informații banale, invocând eronat protecția datelor cu caracter personal, sunt multe în ultima vreme”, afirmă Viorica Zaharia.

Așa cum relevă și raportul Freedom Houase, presa este parțial liberă în Republica Moldova, spune Viorica Zaharia, iar acest lucru depinde de câtă libertate își poate permite și își poate asigura fiecare jurnalist în parte.

Președinta Consiliului de Presă constată că în rândul jurnaliștilor moldoveni există ”o formă asumată de ne-libertate”: ”Dacă o parte a jurnaliștilor moldoveni acceptă să nu fie liberi și să muncească la patroni, realizând subiecte care îi interesează pe patroni și nu pe public, manipulând și amăgindu-ne că avem o viață mai frumoasă decât este în realitate, e alegerea lor, pe care eu personal o regretă”, afirmă Viorica Zaharia.

„Indicele situației mass-media din Republica Moldova” (raport realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent) arată că în 2016 situația presei poate fi catalogată între ”gravă” și ”extrem de gravă”. Documentul relevă că un factor extrem de grav a fost implicarea masivă a politicienilor în activitatea mass-media, dar și în activitatea autorității de reglementare a audiovizualului. S-a mai constatat acapararea mass-media importante și influente, în special instituții audiovizuale, de către politicieni și impunerea, de facto, a agendei politice pentru un număr mare de mass-media, precum și utilizarea presei în scopuri politice.

Dependența justiției – o problemă majoră

Nadejda Hriptievschi, expert al Centrului de Resurse Juridice, crede că de la statutul de țară parțial liberă, Republica Moldova înclină să devină neliberă, date fiind o serie de evenimente din 2016. Ea a subliniat că independența justiției rămâne o problemă majoră în Republica Moldova. Ea a amintit că în 2016 au fost înregistrate cazuri de persecutare a judecătorilor care vorbesc și sunt mai curajoși, precum cazul judecătoarei Domnica Manole și al judecătorului Dorin Munteanu, în cazul lor fiind utilizată justiția penală împotriva magistraților incomozi.

De asemenea, a fost încălcată libertatea de întrunire în cazul protestelor organizate în aprilie 2016 de partidele de opoziție împotriva actualei guvernări, a mai spus Nadejda Hriptievschi. Atunci, la câteva zile de la protest, mai mulți manifestanți au fost reținuți, iar ulterior au fost plasați în arest preventiv. Acest lucru a demonstrat o degradare a lucrurilor în acest domeniu, consideră Nadeja Hriptievschi. Mai multe organizații non-guvernamentale au semnat atunci un apel în care au condamnat acțiunile autorităților față de protestatari. De asemenea, organizațiile societății civile au constatat că autoritățile au încercat să înăbușe nejustificat desfășurarea evenimentului prin sistarea transportului de pasageri.

Un alt aspect al limitării accesului la justiție a fost tendința organelor de drept de a închide pentru public ședințele de judecată, mai ales în dosare de rezonanță, cum este  cel al fostului prim-ministru Vlad Filat sau al omului de afaceri, Veaceslav Platon, mai spune Nadejda Hriptievschi. În acest fel, spune jurista, a fost încălcat atât dreptul persoanelor judecate la un proces transparent, cât și dreptul societății la informație de interes public. Experta a mai amintit despre o inițiativă a Consiliului Superior al Magistraturii prin care era limitat accesul în instanțele de judecată. Deși această decizie a fost suspendată ulterior, a fost un semnal că sistemul are tendința să se închidă, a remarcat jurista CRJM.

Regiunea transnistreană – zonă neliberă

Și mai grav este în regiunea transnistreană, unde asigurarea respectării drepturilor și libertăților fundamentale sunt apriori dificile sau chiar imposibile, aceasta fiind o zonă de conflict, după cum a remarcat Alexandru Zubco, expert care monitorizează îndeaproape zona. El a subliniat că regiunea separatistă este în continuare o zonă neliberă, fapt confirmat și de rapoartele Freedom House. Pe parcursul anului 2016, libertățile civile în regiune au fost în declin, spune Alexandru Zubco.

El a menționat că atât populația, cât și societatea civilă, dar în special mass-media, au fost supuse diferitor forme de presiune, iar intimidările au început odată cu lansarea campaniei pentru alegerile prezidențiale nerecunoscute din regiune. Câțiva reporteri și activiști au fost citați la miliție pentru opiniile exprimare în reportaje video și pe internet. Deși nu au fost condamnări, acest exercițiu a avut scopul de a impune frică, mai spune expertul.

Un alt aspect memorabil pentru această perioadă, a fost introducerea în legislația penală a pedepsei pentru critica adusă misiunii ruse de pacificare, prin care administrația de la Tiraspol, practic, interzice oamenilor dreptul la liberă exprimare, a conchis Alexandru Zubco.

Mai multă sărăcie – mai puțină libertate

Și libertățile ce țin de aspectele economice ale vieții au fost afectate în 2016, consideră expertul economic Veaceslav Ioniță. Deși în mediul de afaceri nu s-au constatat tendințe ale statului de a favoriza întreprinderile pe care le deține în defavoarea celor private, populația s-a confruntat cu un grad mai ridicat al sărăciei. Ioniță s-a referit la așa-numitul ”drept de a mânca”, adică dreptul de a avea acces la un minim de existență. În 2016, situația s-a agravat în Republica Moldova pentru că veniturile reale ale populației și consumul au fost mai mici, afirmă Veaceslav Ioniță. Acest lucru s-a întâmplat din cauza deprecierii valutei naționale, a scăderii volumului remitențelor și a slăbirii economiei naționale –toate aprofundând sărăcirea populației, spune analistul.

Raportul Freedom House arată că o bună parte a țărilor democratice a înregistrat regrese la capitolul respectarea drepturilor civile și politice, inclusiv din cauza apariției unor lideri politici populiști. Titlul generic al documentului este: ”Populiștii și autocrații – dublă amenințare asupra democrației globale”. Astfel, raportul anual Freedom House ”Libertatea în lume 2017” constată că forțele populiste și naționaliste au înregistrat câștiguri semnificative în țările democratice în 2016, în timp ce puterile autoritare s-au angajat în acte de agresiune. Astfel, în 2016 s-a constat pentru al 11-lea an consecutiv un declin al libertății la nivel global.

Natalia Enache