Gina S. Lentine , ofiţer de programe pentru Europa de Est în cadrul Organizaţiei Freedom House din Washington D.C., este cu ochii pe tot ce se întâmplă în domeniul media din Republica Moldova. Experta a menționat pentru Report.md că tentativele de anihilare a jurnaliștilor de investigație și concentrarea mass-media din Moldova sunt provocări majore care atentează la libertatea presei.

Report.md: - Dvs monitorizați la Freedom House situația mass-media din Moldova și Ucraina. De ceva vreme, autoritățile moldovene tot încearcă să ne taie din libertăți și să lase jurnaliștii de investigație fără pârghii de documentare a cazurilor de corupție. Se văd aceste derapaje de la Washington?

Gina S. Lentine: - Noi am sesizat unele progrese în Moldova - mă refer la adoptarea Legii privind transparenţa proprietăţii media şi îmbunătăţirea Codului audiovizualului. Cunoaștem rolul pe care l-a avut societatea civilă în acest sens. Dar desigur că vedem și provocările pe care le întâmpină jurnaliștii din Moldova: concentrarea mass-media, finanţarea şi, desigur,  represaliile politice împotriva jurnaliştilor care vor să aibă acces la informaţii esenţiale pentru a efectua investigaţii. Am urmărit cu atenție cazul Marianei Raţă de la portalul Anticoruptie.md, care a fost ameninţată cu o acţiune penală. Și am văzut o solidarizare exemplară a breslei în legătură cu acest caz. Și ați învins!

- În ultima vreme, în Moldova, tot mai des, autoritățile și funcționarii publici refuză să furnizeze informații de interes public, invocând faptul că sunt „date cu caracter personal” sau „informații comerciale”. Ce s-ar întâmpla în SUA dacă jurnaliștilor li s-ar pune astfel de obstacole?

- În SUA există o infrastructură juridică solidă la nivel federal şi de stat care se declanșează automat în cazuri precum cel al Marianei Raţă. Asemenea cazuri nici nu ajung să în atenția autorităților. Adevărat, acum în SUA urmărim atent modul în care nivelul libertăţii presei s-ar putea schimba după venirea lui Donald Trump la Casa Albă. Noul preşedinte al SUA  pare să aibă propriile narative atunci când nu este de acord cu informaţiile pe care jurnaliştii le furnizează. Este un moment incert pentru libertatea presei în SUA…

- Să revenim la Republica Moldova. Ce şanse are presa din Republicii Moldova ca să urce în clasamentele internaţionale la capitolul libertății presei?

- Există oportunităţi ca libertatea presei din Moldova să se îmbunătăţească. Se va întâmpla doar dacă autoritățile vor ține cont de Codul îmbunătățit al audiovizualului. De asemenea, trebuie să rezolvați de facto problema concentrării mass-media și să încurajați o piaţă media mai competitivă pentru presa locală şi regională din Moldova. Un alt aspect - este foarte important ca societatea civilă, mass-media şi organizaţiile neguvernamentale să monitorizeze atent acţiunile Guvernului ca urmare a recomandărilor  primite de Republica Moldova în cel de-al doilea ciclu de Evaluare Periodică Universală (EPU) în luna noiembrie 2016. La acel eveniment, desfășurat la Geneva, mai multe ţări i-au recomandat Republicii Moldova să rezolve problema concentrării mass-media, finanţării mass-media, precum şi să îmbunătăţească legile pentru a asigura un acces vast al jurnaliştilor la informaţie. Așa că societatea civilă are motive să rămână strâns angajată în monitorizarea acestor eforturi şi  să impună Guvernul să-și respecte angajamentele asumate în cadrul EPU.

- Pe o scară de la 1 la 5, ce notă aţi acorda autorităţilor moldovene în ceea ce privește reformele realizate în domeniul mass-media și în ceea ce privește asigurarea libertăţii presei?

- Cred că le-aș acorda 3,5 puncte în ceea ce priveşte reformele în domeniul media, dar le-aș da nu mai mult de 3 în privința asigurării libertăţii presei. Rămân nesoluționate încă multe probleme-cheie și ar fi bine ca acestea să fie rezolvate înainte ca Freedom House să se expună în raportul său asupra nivelului de libertate pe care îl are presa din Moldova. 

Lilia Zaharia