Judecătoarea Curții de Apel, Domnica Manole, care în aprilie 2016 a obligat CEC să organizeze referendumul constituțional inițiat de Platforma „DA”, riscă, pentru aceasta, până la 5 ani de închisoare. Așa cer procurorii. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a lipsit-o deja de imunitate. Într-un amplu interviu pentru Report.md, Domnica Manole a oferit detalii despre persecuțiile la care este supusă.

Report.md: - Au trecut aproape patru luni de când aţi fost lipsită de imunitate şi vi s-a intentat un dosar penal. La ce etapă se află dosarul? Pe ce mizați în condițiile în care singură ați spus că justiția în Moldova deservește anumite interese obscure?

Domnica Manole: - La 8 iunie curent, procurorul general-interimar, Eduard Harunjen, a dispus începerea urmăririi penale în privinţa mea pe faptul „pronunţării cu bună-ştiinţă a unei hotărâri contrare legii”, infracţiune prevăzută de art. 307 (1) Cod Penal. Am contestat ordonanța. Reieșind din analiza materialelor prezentate și examinate în cadrul procesului respectiv, am reiterat lipsa probelor. Cu părere de rău, prin încheierea judecătorului de instrucție al Judecătoriei Rășcani, plângerea depusă privind anularea ordonanţei procurorului general interimar a fost respinsă, iar hotărârile judecătorului de instrucţie pe acest gen de cauze nu mai pot fi contestate. Astfel, din motivarea încheierii judecătorului de instrucţie A. Postica, care se pare că se afla la discreţia preşedintelui instanţei şi CSM în privința transferului temporar de la Judecătoria Orhei la Judecătoria Râşcani mun. Chişinău, reiese că argumentele invocate nu au fost auzite de judecător. Ultimul doar a însuşit ad-literam argumentele procurorului.

Prin procesul inițiat în instanțele judecătorești de contestare a tuturor actelor procesuale emise în privința mea, vreau sa demonstrez societăţii şi comunităţii internaţionale care este scopul real al acestui proces penal. Vreau ca societatea si comunitatea internațională să înțeleagă cum stau lucrurile în justiţia din Republica Moldova – să înțeleagă în ce hal a ajuns justiţia.

Cei care cred că şi-au subordonat justiţia trebuie să înţeleagă că sunt încă judecători cu verticalitate care le pot opune rezistenţă. M-am angajat în această luptă, nu pentru a câştiga, ci pentru a le da oamenilor o speranţă. Vreau să încerc să demonstrez că încă nu este totul pierdut… O dovadă a celor menționate este modul în care a fost amânată examinarea cererii de recuzare de către secretariatul Curții Supreme de Justiție. Instanţa de judecată, care  avea obligaţia de a deschide şedinţa şi de a dispune amânarea şedinţei cu stabilirea termenului de judecare a cauzei, a lăsat judecarea cauzei la discreţia secretariatului, care a convocat pretinsa şedinţă de judecată în holul instanţei. Culmea, în prezența reprezentanților ambasadelor și a presei.

Apoi am aflat cu toții că de pe site-ul CSJ că acea şedinţă de judecată din holul CSJ a fost amânată pentru 28 octombrie 2016. Asta înseamnă că pentru CSJ noțiunea „examinare imediată” înseamnă ceva mai mult de 2 luni. De fapt, este ignorată în procedura. Din practica activității Colegiului Disciplinar pot să vă spun că au fost cazuri când un judecător a fost sancționat disciplinar pentru încălcarea termenului de examinare a cererii de recuzare, cu mențiunea că judecătorul era din instanța de fond. Reiese că legea este obligatorie pentru judecătorii instanțelor de fond și pentru cei ai curților de Apel - nu și pentru judecătorii CSJ...

- Se fac presiuni asupra Dvs? Ce vi s-a mai întâmplat și nu a apărut încă public?

- Presiuni se fac prin toate mijloacele posibile. Vor să mă determine să renunţ la luptă. Recent, procurorul anticorupţie Viorel Morari a reluat un proces penal în privinţa mea, proces (legat de verificarea declaraţiilor de venituri şi proprietăţi) clasat de mai bine de un an. Mi-a dat clar de înţeles că aș fi la mâna lor și că în orice moment pot fi urmărită penal. Desigur că am contestat și această acțiune la procurorul general interimar, în instanța de judecată. Intenționez să ridic și excepția de neconstituționalitate pe cazul dat. O altă măsură de intimidare: încheierea judecătorului de instrucție Râșcani, A. Postică, prin care a fost respinsă plângerea de anulare a ordonanței de pornire a urmăririi penale, din motivele care i-au fost indicate de procuror. Este o hotărâre regretabilă. Se crează un precedent periculos pentru întregul sistem judecătoresc.

- În presă au apărut diverse zvonuri: că hotărârea din cauza căreia sunteți, spuneți Dvs, prigonită ar fi fost influenţată de Platforma „DA” sau de alţi participanţi la colectarea semnăturilor; că a fost o răzbunare a cuiva. S-a scris chiar că ați fi fost coruptă ca să pronunțați acea hotărâre...

- Insinuări! Nu m-a sunat nimeni, nu am discutat cu nimeni dintre membrii grupului de inițiativă responsabil de colectarea semnăturilor pentru referendum înainte de a pronunța acea hotărâre. Nici măcar nu-i cunosc pe membrii acelui grup de inițiativă. Hotărârea judecătorească din 14 aprilie, prin care am obligat CEC să inițieze referendumul, a fost pronunțată exclusiv în baza legii și conform intimei convingeri. Soluţia pe care am pronunţat-o este una întemeiată juridic. Iată de ce a fost apreciată de societatea civilă, iar alături de mine în această luptă împotriva abuzurilor este întreaga comunitate internaţională.

- Aţi declarat că CSM apără alte interese decât interesele judecătorilor. Vă rugăm să deschideți parantezele. La cheremul cui se află CSM-ul? De ce nu aţi spus asta mai înainte?

- Justiția este „coloana vertebrală” a oricărei societăți democratice, iar accesul la o justiție independentă este un drept al cetățenilor și o precondiție esențială pentru un stat de drept. CSM este un organ independent care ar trebui să vegheze la buna funcționare a sistemului judecătoresc - este garantul independenței autorității judecătorești și asigură autoadministrarea judecătorească. Nu sunt de acord că nu am vorbit anterior despre lacunele din sistemul judecătoresc. Amintiți-vă de discursul meu rostit la Adunarea Judecătorilor din 11 martie 2016. Încă atunci am sensibilizat corpul judecătoresc în legătură problemele în activitatea CSM, inclusiv am vorbit despre promovările dubioase din sistem. Am chemat CSM să activeze corect și să ia toate măsurile necesare pentru a asigura atât independența, cât și să responsabilizeze sistemul judecătoresc, pentru a recuceri încrederea oamenilor în justiție. CSM este oglinda sistemului judiciar și eficienţa sistemului judecătoresc depinde de acesta. Din păcate, eu încă nu am văzut o schimbare sau un început veritabil de reformare. În ultimii ani, CSM a promovat mai mulți judecători la CSJ fără a răspunde la o simplă întrebare: de ce au fost aleși oamenii cu punctaj mai mic de la Colegiul de Selecție și Carieră și cu experiență mai mică în calitate de judecător?

Pentru mine, acesta este un semnal grav. CSM nu vrea să promoveze judecătorii în mod transparent și pe bază de meritocrație. Am fost și mai suntem martori la promovarea unor inițiative legislative în detrimentul sistemului judecătoresc de către conducerea CSM și a CSJ, instituirea unor practici sovietice de impunere a unui mod viciat de judecare – tentative curmate recent de Curtea Constituţională. E firesc ca atunci când sesizezi aceste jocuri să suspectezi CSM de faptul că nu apără interesele sistemului judecătoresc, ci anumite interese străine.

Vreau să fiu înțeleasă corect: CSM nu trebuie să activeze ca un apărător, ci ca un reprezentant și garant al independenței judecătorilor. Aceasta înseamnă că CSM trebuie să ia măsuri și atunci când este vorba de abateri, dar și când alte puteri sau interese private atacă sau vor să-și subordoneze justiția. Critica mea s-a referit la CSM, pentru că acolo hotărârile se iau de majoritate. Dar să știți că sunt și membri ai CSM, cu regret în minoritate, ca d-na Răducanu și d-l Visternicianu, care sunt buni profesioniști și corecți. Iată de ce spun că mai există o şansă.

- Ce a urmat după ce aţi transmis acea declaraţie ambasadelor, în care aţi tras un semnal de alarmă că aţi fi intimidată pentru faptul că aţi denunțat modul în care au fost promovați unii magistraţi?

- La 29 mai 2016, am expediat o scrisoare ambasadelor acreditate la Chişinău, Oficiului Consiliului Europei în care am atenționat că sesizarea procurorului general interimar în privința mea este una tendențioasă și periculoasă pentru sistemul judecătoresc - o încercare de a mă intimida. La 2 iunie, Uniunea Europeană a emis o declaraţie prin Departamentul de coordonare a politicii externe europene (EEAS), solicitând Moldovei să aplice recomandările Consiliului European din 2010 cu privire la „independenţa, eficienţa şi responsabilitatea judecătorilor”, în special în partea care se referă la faptul că judecătorii nu trebuie să fie persecutați pentru modul în care interpretează legile, decât dacă aceasta se face cu rea voinţă.

Ambasada SUA la Chişinău a susţinut mesajul Uniunii Europene, menţionând pe pagina sa de Facebook că „independenţa şi imparţialitatea justiţiei sunt de o importantă majoră în democraţie. Pentru ca reformele reale să se producă, autorităţile trebuie să se asigure că legea este respectată şi că nu este nici măcar vreo aparenţă de amestec politic, de nedreptate sau intimidare”.

Ulterior reprezentanții ambasadelor SUA, Germaniei , Suediei, Marii Britanii, misiunea Norlam a Norvegiei  au fost prezenți în cadrul ședințelor de judecată, monitorizând procesul. La 31mai curent, Asociaţia „Forumul Judecătorilor din România” a subliniat că judecătorii urmează să poată soluţiona cauzele independent şi imparţial, fără teamă sau anticipând o favoare din orice sursă ori aflându-se sub orice influență neadecvată.

- Judecătorii din Republica Moldova urmează să aleagă, la sfârșitul lunii octombrie, noi membri ai colegiilor specializate ale CSM. Lista candidaților conține mai multe nume controversate, magistrați despre care presa a scris fie că ar deține proprietăți nejustificate, fie că ar fi suspectați că ar fi judecat strâmb anumite dosare de rezonanță. Ce şanse le daţi?

- Nu le dau nici o șansă și chem colegii să dea o şansă justiţiei şi societăţii, promovând în aceste colegii persoane integre şi cu verticalitate.

- Se vorbeşte mult despre necesitatea reformării sistemului judecătoresc. Există progrese? Credeţi că lucrurile evoluează?

- Progrese există numai pe latura tehnică, administrativă a sistemului: repartizarea aleatorie a dosarelor, înregistrarea audio a ședințelor de judecată... Sistemul nu poate fi reformat fără o recalibrare a mentalității judecătorilor. Cultura juridică trebuie reformată. Judecătorii trebuie să înţeleagă rolul lor în societate, că ei nu sunt angajaţii puterii politice şi nu se află în serviciul acesteia, ci în serviciul legii. Judecătorii trebuie ajutați să înțeleagă că guvernele vin și pleacă, că ar trebui să le fie frică doar de propria conștiință. Atât timp cât reformele sunt promovate de persoane care percep justiția ca pe o bâtă politică, șanse de reformare nu sunt.

- Ce credeţi că ar trebui să se întâmple pentru a contracara fenomenul corupţiei în sistemul judecătoresc?

- Lupta contra corupţiei nu înseamnă doar anihilarea efectelor corupţiei. Trebuie să identificăm factorul care o provoacă. Adică, este necesar un mecanism eficient de selectare a celor mai rezistenţi la acest flagel. De ce ar trebui ca judecătorii să ajungă în funcţii prin uşa din spate, departe de ochii presei şi ai societății civile? Cine sunt cei care elaborează criteriile de selectare şi cine își asumă consecinţele? Cine are nevoie de persoane compromise în justiţie şi care ar fi oare scopul adevărat de a le infiltra cât mai adânc în sistem? E limpede: un judecător șantajabil este comod puterii!

Pretinsa luptă contra corupţiei este, de fapt, o manipulare - o manieră de a-i îngenunchea pe cei „neascultători” şi a-i avertiza pe cei care se pregăteau să iasă din captivitate. Oare de ce procurorul general se face a nu vedea hotărârile judecătoreşti prin care au fost scoase milioane din bugetul de stat, hotărâri în baza cărora au fost efectuate operaţiuni de spălare a miliarde de dolari prin sistemul bancar naţional, a fost devalizat întregul sistem bancar? În schimb îl vedem cum se chinuie să obțină sancționarea judecătorilor care, în virtutea legii, au pronunţat hotărâri contrare aşteptărilor puterii politice. Oare nu este clară misiunea reală a acestui luptător contra corupției?

- La o întâlnire cu un grup de jurnaliști din Moldova, șefa DNA Laura Codruța Kovesi ne-a sugerat să identificăm  persoane integre în sistem (judecători și procurori), să le încurajăm și, astfel, să demarăm lupta împotriva marilor corupți. Au mai rămas astfel de persoane (integre) în sistem?

- Atât timp cât societatea civilă este ţinută după uşă, în țarc, lupta contra corupţiei va rămâne o iluzie. În cazul Moldovei, lupta contra corupției în justiţie nu trebuie începută de la Teleneşti, ci de sus în jos - din epicentru, nu de la periferie. Doar o înaltă curte de recurs, din oameni absolut integri, ar fi în măsură să descurajeze corupția în domeniul justiției. Societatea trebuie să dispună de unelte eficiente în lupta contra corupţiei, nu doar de dreptul de a se revolta în şoaptă că în fruntea sistemului judiciar ajung niște dubioși.

Cum aş putea eu miza pe o justiţie corectă, dacă am ajuns să fiu judecată chiar de cei cărora eu le-am contestat dreptul de a fi promovați la funcţia de judecător la Curtea Supremă de Justiție şi de cei pentru sancţionarea cărora am pledat la Colegiul Disciplinar în calitate de judecător-raportor pe cazul abuzurilor admise în fraudarea bugetului de stat? Acele persoane au fost absolvite de răspundere disciplinară de către CSM care, atenție (!), are calitatea de parte în cauza mea? Asta e judecată dreaptă şi imparţială? Acum imaginați-vă ce se întâmplă cu simplii cetăţeni care ajung în instanță...

- Aţi fost învinuită de probleme de integritate şi că, din cauza deciziilor luate de Dvs, Moldova a pierdut dosare la CEDO... 

- Este vorba de două dosare. Primul: cauza Alina Rusu și alți jurnaliști de la "Ziarul de Gardă”, unde eu ca judecător am soluționat pe fond corect cauza. Hotărârea a fost menținută de CSJ, iar CEDO a decis altfel doar în partea referitoare mărimea prejudiciului moral. Menționez că CEDO a decis potrivit opinii mele disidente expuse la deliberarea cauzei, fapt ce mă absolvă de orice răspundere. Al doilea: este vorba ONG "Hyde Park”. Hotărârea mea a fost menținută de CSJ, iar CEDO a condamnat Moldova doar sub aspect de procedură, fiind dispusă încasarea unei sume de 2 - 3 mii de euro. Răspunderea finală pentru actul de justiţie aparţine CSJ, acolo unde trebuie să ajungă cei mai buni judecători. Instanţele de fond au dreptul la erori care pot fi corectate în ultimă instanţă de CSJ.

- Mai mulți jurişti cred că „dosarul Domnica Manole” va institui frică în rândul judecătorilor, care se vor teme să mai pronunțe decizii contrare intereselor guvernării oligarhice. Care e starea de spirit a colegilor de breaslă?

- Prin Hotărârea CSM, prin care s-a încuviințat pornirea urmăririi penale împotriva mea, s-a reanimat practica sovietică de subordonare a justiţiei structurilor de forţă. Consecinţele pot fi dramatice și ele se vor vedea în timp. Și încă un detaliu de neignorat: deşi hotărârea pronunţată de mine, în legătură cu care sunt persecutată, a fost casată de Curtea Supremă de Justiţie, litigiul nu a fost soluţionat, iar starea de incertitudine legislativă, constatată încă în 2008 de către Curtea Constituţională, persistă până în prezent.

Natalia Costaș