Dovada mimării luptei cu corupția în Republica Moldova transpare din Indicele Percepţiei Corupţiei în 2016 (IPC) lansat de Transparency International. Moldova a regresat cu 20 de poziții, față de 2015, în topul celor mai corupte state.

Honduras, Siera Leone, Mexico, Paraguay, Laos, Djibuti și Azerbaijan sunt noii ”vecini” ai Republicii Moldova. Cu aceste țări Moldova împarte locul 123 din 176 de țări incluse în clasament.

Analiza comparativă a datelor arată că situația degradează alarmant în Republica Moldova începând cu 2012.

Vecinul de la vest, România, ocupă locul 57, iar Ucraina este notată mai slab chiar decât Moldova - locul 131.

Moldova este un stat capturat în care legile nu funcționează, iar valorile democratice sunt subminate, explică experții Transparency International - Moldova. În pofida faptului că, în 2016, au fost adoptate o serie de acte legislative menite să combată corupția, clasamentul arată că populația nu simte o diminuare a fenomenului corupției. Dimpotrivă, acesta devine mai stresant.

Directorul de programe al „Transparency International – Moldova”, Ianina Spinei, a menționat că un factor determinant ce generează această percepție este faptul că până în prezent autoritățile nu au făcut lumină în privința furtului miliardului de dolari din sistemul bancar, hoții nu și-au primit pedeapsa,  iar de recuperarea banilor nici măcar nu se discută.

”Totul se mimează, se orchestrează, se regizează!”

Ianina Spinei a amintit și despre Autoritatea Națională de Integritate, instituție care deja de jumătate de an se află în proces de reformare și nu se știe exact când va putea relua verificarea averilor și intereselor demnitarilor și funcționarilor publici. Experta consideră  că acest lucru se face intenționat, pentru că demnitarii de stat ar fi interesați ca nimeni să nu se intereseze de averile lor dobândite ilegal. În plus, sunt promovate în funcții de conducere persoane asupra cărora planează suspiciuni de corupție. În acest sens a fost invocat exemplul concursului vizând funcția de procuror general, dar și modul netransparent în care sunt desemnați conducătorii unor întreprinderi de stat: ”Totul se mimează, se orchestrează și se regizează!”, a conchis Ianina Spinei.

Ea a invocat și lipsa de transparență în dosarele de rezonanță precum cel al fostului premier, Vlad Filat, sau al omului de afaceri Veaceslav Platon – dosare examinate „cu ușile închise”. ”Cireașa de pe tort” este inițiativa deputaților democrați, semnată inclusiv de președintele Parlamentului, Andrian Candu, privind amnistia capitalului dobândit ilicit, a spus Spinei.

”Lupta anticorupție nu doar că bate pasul pe loc, dar se rostogolește înapoi. De asta am scăzut noi în acest clasament atât de mult. Situația pentru 2016 este cea mai proastă din ultimii 5 ani”, a adăugat experta Transparency International - Moldova. Ea amintit, în context despre importanța unei societăți civile active, precum cea din România, care a ieșit în stradă, la proteste, recent, când autoritățile de la București au propus modificarea Codului Penal și amnistierea unor penali.

Media IPC pentru țările din Uniunea Europeană este de două ori mai mare decât indicele pentru Republica Moldova, mai arată datele raportului.

Victor Micu: Averile unor judecători nu prea sunt justificate… când te uiți dintr-o parte

Sistemul judecătoresc este unul dintre domeniile cu un nivel de încredere foarte scăzut din partea populației, inclusiv din cauza suspiciunilor de corupție care planează asupra unor judecători. Presa a semnalat numeroase cazuri când averile unor magistrați le depășeau cu mult veniturile. Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, recunoaște că au fost depuse mai multe sesizări la fosta Comisie |Națională de Integritate în privința judecătorilor cu averi nedeclarate: ”Nu că nu le-au declarat, dar unele nu prea sunt justificate, când te uiți dintr-o parte”, precizează Victor Micu. Cu toate acestea, nici un dosar referitor la averea dobândită ilicit nu a ajuns să fie instrumentat în instanță. Președintele CSM a mai spus că în ultimii 5 ani au fost înregistrate 3 - 4 cazuri de corupție în care sunt vizați judecătorii: ”Nu vreau să spun că este bine sau rău, dar statistica demonstrează ceva”, s-a acoperit acesta.

Opinia cetățenilor a fost influențată de mai multe evenimente, precum alegerile care au avut loc anul trecut și inițierea mai multor reforme, iar până la implementarea lor durează, a mai explicat Micu. ”Se organizează campanii denigratoare împotriva unor organe de stat… Opinia cetățeanului este, totuși, forate importantă. În privința prevenirii corupției se lucrează”, a asigurat președintele CSM.

Viorel Morari: Trebuie intensificarea lupta împotriva corupției mari

Șeful Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari,  își pune cenușă pe cap și spune că acest indicator  arată că  nici Procuratura Anticorupție, nici Centrul Național Anticorupție nu s-au ridicat la nivelul așteptărilor societății. El a menționat că vor trebui revăzute acțiunile și politicile ce urmează a fi aplicate în 2017, adăugând că este necesară intensificarea luptei împotriva corupției la nivel înalt: ”Am mai spus că un indicator care ar putea fi luat în calcul ca rezultat al Procuraturii Anticorupție și al meu ca procuror șef este Indicele de Percepție a Corupției sau, mai bine zis, rezultatele sondajelor de opinie care ar demonstra diminuarea corupției în societate sau percepția diminuării acestui fenomen”, a explicat Morari.

Un alt aspect este deficiența la implementarea cadrului legislativ adoptat, care a contribuit la diminuarea punctajului acumulat de Republica Moldova în topul Indicelui Percepției Corupției, a mai spus Viorel Morari.

Corupţia sistemică şi inegalităţile sociale se susţin reciproc, duc la pierderea încrederii populaţiei în instituţiile statului şi oferă teren fertil pentru apariţia politicienilor populişti, se arată în prezentarea cercetării Transparency Internațional. "În ţările cu lideri populişti sau autocraţi putem vedea un declin al democraţiei, încercări de a dezbina societatea, de a limita libertatea presei şi de a slăbi independenţa sistemului judiciar. În loc să lupte împotriva cumătrismului, aceşti lideri creează sisteme şi mai corupte", susține José Ugaz, preşedinte al „Transparency International”.

Natalia Enache