Iniţiativa legislativă care le-ar permite deputaţilor să acceadă în avocatură fără examene rămâne pe agenda Parlamentului în pofida protestelor mediului academic, societății civile și al avocaților. În opinia acestora, proiectul va crește nivelul de corupţie în sistemul judecătoresc.

Persoanele licenţiate în drept, care au creat norme de drept şi au calitatea de legiuitor au o experienţă bogată în domeniul jurisprudenţei, prin urmare, posedă şi pregătirea profesională necesară pentru a exercita profesia de avocat. De această părere este un grup de deputaţi din coaliția majoritară (Petru Cosoi, Constantin Ţuţu, Anatolie Zagorodnîi, Cornel Dudnic, Ştefan Creangă, Nae Simion Pleşca) şi un deputat socialist (Vasile Bolea), care au semnat un proiect de modificare a Legii avocaturii şi l-au înregistrat în parlament pe 26 decembrie 2016.

Dacă propunerile lor ar fi acceptate, deputaţii sau foştii deputaţi care au activat cumulativ zece ani în domeniul dreptului vor obține automat dreptul de a profesa avocatura. Autorii inițiativei contestate  argumentează că „un deputat care a creat norme de drept şi are o experienţă bogată în domeniul jurisprudenţei, dar şi pregătire profesională necesară, nu are nevoie de stagiu profesional şi de examene de calificare pentru a-şi lua licenţa de avocat”.

Tocmai reveniți din vacanță, deputaţii urmează să discute acest proiect de lege. Preşedintele Comisiei drepturile omului şi relaţii interetnice, socialistul Vladimir Ţurcan, susţine că proiectul rămâne pe ordinea de zi a Parlamentului, dar a precizat pentru Report.md că deocamdată nu toate comisiile l-au avizat: „De exemplu, în cadrul Comisiei noastre am încercat să discutăm subiectul la două şedinţe consecutiv, însă de fiecare dată autorii nu s-au prezentat. La ultima şedinţă, din 1 februarie, am decis că vom aborda subiectul doar atunci când autorii proiectului vor solicita acest lucru. Deci, mingea este acum în terenul lor”, ne-a spus Ţurcan.

Deși printre autorii controversatei inițiative se numără și un deputat socialist, fostul lider al PSRM, președintele Igor Dodon, a declarat la ultima sa conferință de presă că nu va promulga un asemenea proiect de lege.

Ieri una, azi alta

De mai bine de o lună de când a fost făcută publică, iniţiativa legislatorilor continuă să fie criticată de jurişti şi avocaţi, care consideră că aceasta urmăreşte strict interesul personal al deputaţilor incapabili să-și ia, prin examen, licența de avocat. Ei amintesc despre faptul că acum câţiva ani tot deputaţii au fost cei care au operat modificări la legislaţie, astfel încât reprezentarea în instanţă în bază de procură a fost anulată, motivându-se prin necesitatea acordării „asistenţei juridice calificate”, ori un simplu licenţiat în drept nu este în măsură să ofere astfel de asistenţă. Juriştii mai cred că în momentul în care a fost exclusă reprezentarea prin procură în instanţa de judecată, nu s-a îmbunătățit calitatea actului justiţiei, ci doar s-a monopolizat şi birocratizat procedura de obţinere a licenţei de avocat.

Este încălcat principiul echităţii

Specialiştii atenționează că obţinerea automată a licenţei de avocat de către deputaţi încalcă principiul echităţii. Ei nu exclud faptul că, în consecinţă, şi angajaţii altor instituţii se vor putea constitui într-un grup şi vor cere, la rândul lor, obţinerea licenţei de avocat, fără susţinerea examenelor, motivând că activitatea lor profesională implică tot un proces de creaţie legislativă.

Avocatul Vitalie Nagacevschi consideră că iniţiativa legislatorilor nu este motivată nici dintr-un punct de vedere: „Dacă acceptăm o asemenea argumentare şi justificare invocată în promovarea respectivei propuneri, ar trebui să eliberăm licenţe la solicitare tuturor colaboratorilor Ministerului Justiţiei, juriştilor din alte autorităţi publice, care, de asemenea, sunt implicaţi în procesul de creaţie legislativă”. El a precizat că activitatea legislativă nu este similară celei de avocat.

Şi preşedintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Vladislav Gribincea, consideră că practica de deputat nu este una reprezentativă pentru profesarea avocaturii: „Una este să adopţi legi şi cu totul altceva este să reprezinţi interesele clientului în instanţă. Dacă vrem să avem o avocatură puternică, trebuie să existe şi un mecanism adecvat de triere. Eu nu consider că avocatura trebuie să fie cenuşăreasa profesiei juridice. Tendinţa generală este de a introduce reguli mai stricte pentru verificarea cunoştințelor avocaţilor. Altfel, nu putem asigura o calitate bună a actului judecătoresc”, a spus juristul pentru Report.md.

Și Uniunea Avocaţilor îi atenţionează pe autorii proiectului de lege că avocaţii nu beneficiază de privilegii şi scutiri la migrarea spre profesiile de judecător, procuror, dar nici la susţinerea tezelor de doctor în drept. „De asemenea, avocaţii nu sunt incluși automat în lista parlamentarilor doar pentru că aceştia cunosc bine legea”, se menţionează într-o reacție a Uniunii Avocaţilor.

Experţii Centrului Naţional Anticorupţie, care au expertizat proiectul de lege, consideră că prevederile acestuia promovează norme discreţionare, adaptate unui anumit cerc de persoane, în detrimentul unor alte grupuri, care, în acest caz sunt discriminate.

„În condiţiile în care, deputaţii/foştii deputaţi cu o experienţă de 10 ani în domeniul juridic vor beneficia de dreptul de a obţine licenţa de avocat, fără a susţine examenele de calificare, autorul discriminează în mod vădit grefierii, asistenţii judiciari, juriştii din direcţiile juridice ale autorităţilor publice centrale şi locale,etc., care, datorită atribuţiilor funcţionale în domeniul juridic, au aptitudini profesionale de înaltă calificare în domeniul de competenţă. Promovarea proiectului constituie o formă de discriminare şi faţă de avocaţii care au obţinut licenţa de avocat prin efectuarea stagiului şi susţinerea examenului de calificare indiferent de vechimea de activitate în domeniul dreptului sau de statutul funcţiei deţinute anterior”, se arată în expertiza CNA.

Totul trebuie bazat pe reciprocitate

În prezent, singurii care beneficiază de dreptul de a obţine licenţă de avocat fără a susţine examene sunt judecătorii şi procurorii, însă, spune Vitalie Nagacevschi, această prevedere este contestată nu doar de avocaţi, dar şi de Consiliul European al Barourilor şi Consiliul Europei, care consideră incorectă o asemenea prevedere: „Eu, în calitatea mea de avocat, nu pot activa ca judecător sau procuror fără a susţine examenele de calificare. Totul trebuie să fie bazat pe reciprocitate. Dacă procurorul poate obţine licenţa de avocat fără examene, în aşa caz şi eu, ca avocat, după acumularea unei anumite experienţe, ar trebui să am dreptul să devin procuror sau judecător fără a susţine examene”, a explicat avocatul.

El consideră că eliberarea mai multor licenţe de avocat nu va contribui la suplinirea rândurilor avocaţilor din raioane, ci la completarea celor din mun. Chişinău, unde deja se atestă un număr suficient de avocaţi.

Un Parlament folosit în interes personal

Juriştii sesizează că deja devine un pericol atunci când deputaţii se adună în grupuri organizate, promovează şi votează iniţiative în interes strict personal. Ei atenţionează asupra faptului că nu o companie, o primărie sau o funcţie publică este folosită în interes personal, ci un parlament întreg, pentru a promova o lege, astfel încât după finalizarea mandatului de deputat acestora să le fie asigurată o profesie.

Juriștii consideră că cel mai mare pericol pe care-l presupune acordarea licenţei de avocat deputaţilor constă în cumetrismul, care va fi „importat” din Legislativ şi impregnat mai adânc în domeniul justiţiei. „Istoria nu se schimbă în doi-trei ani, ci în zeci şi sute de ani. În ţara noastră, aceste relaţii de cumetrism vor exista încă mult timp de acum încolo. Deputaţii, care vor obţine licenţă de avocat în mod automat, vor aduce cu sine în sistemul de jurisprudenţă toate relaţiile şi zonele de influenţă pe care le au în Parlament şi vor trage sforile. Anume pentru a perpetua actuala stare de lucruri din justiție, dominată de corupţie, se propune completarea breslei avocaţilor cu oameni din rândul deputaţilor, care evident vor activa nu după reguli, ci în funcție de relaţiile pe care le au în diferite structuri ale statului. Astfel, corupţia în sistemul judecătoresc doar va spori”, a explicat juristul Alexei Ciubotaru pentru Report.md.

Vladislav Gribincea nu exclude că iniţiativa deputaţilor este legată de o altă iniţiativă privind modificarea legii avocaturii care vizează calitatea examenelor de admitere în profesia de avocat: „Trebuie să recunoaştem că la acest capitol, într-adevăr, există probleme. Dacă nu erau probleme în procesul de admitere în profesie, probabil, această iniţiativă nici nu ar fi apărut. Ea vine în contextul în care în Parlament există o altă iniţiativă de modificare a legii avocaturii, prezentată de Ministerul Justiţiei la mijlocul anului trecut, prin care se impun reguli şi mai dure pentru admiterea în profesie şi excluderea excepţiei pentru judecători şi procurori. Eu admit că anume în contextul acestei iniţiative a şi fost înregistrat noul proiect”, afirmă juristul, precizând că „dacă nu ar fi probleme la capitolul licenţiere în domeniul avocaturii, nu ar fi existat nici respectivul proiect controversat”.

Opinia juristului este confirmată de însăşi autorii iniţiativei, care susţin, în argumentarea proiectului, că „dorinţa Uniunii Avocaţilor de a birocratiza procedura de accedere în profesia de avocat nu poate constitui un temei obiectiv şi suficient pentru neacceptarea modificărilor şi completărilor propuse”.

Vladimir Ţurcan afirmă că subiectul calităţii examenelor în avocatură a fost discutat şi în cadrul uneia dintre şedinţele recente ale Comisiei pe care o conduce, la care a fost invitată şi preşedinta Uniunii Avocaţilor, Nina Lozan: „Am făcut un schimb de opinii la acest subiect, iar discuţiile au confirmat faptul că în procesul de admitere în profesia de avocat există probleme. Nici reprezentanţii Uniunii Avocaţilor nu au negat faptul că în societate, într-adevăr, planează o „bănuială rezonabilă” în ceea ce priveşte dificultăţile la admiterea în avocatură”, a spus Ţurcan.

Preşedintele Uniunii Avocaţilor Nina Lozan este de părere că aplicarea sistemului de susţinere computerizată a examenelor va reduce şi va descuraja practicile de fraudare a examenelor de accedere în profesia de avocat: „La Congresul Avocaţilor din iulie 2016 a fost adoptată hotărârea privind delegarea în sarcina Consiliului Uniunii Avocaţilor a chestiunii privind modificarea statutului şi anume a modului de organizare a examenului de calificare, pentru a exclude la maximum factorul uman. Vom veni cu propunerea de a modifica acest articol astfel încât examenul să fie computerizat. Atunci vor dispărea dubiile, iar examenul va fi mult mai obiectiv”, a declarat Nina Lozan pentru Report.md.

Un deputat nu deţine abilităţile unui avocat

Avocata Violeta Gaşiţoi întrevede mai multe riscuri legate de controversata iniţiativă: „Pentru a putea reprezenta persoanele în faţa unui judecător şi a participa la efectuarea justiţiei, avocatul trebuie să aibă o reputaţie ireproşabilă. Mai mult, acesta trebuie în permanenţă să-şi perfecţioneze cunoştinţele şi abilităţile prin practică continuă şi studii de perfecţionare. Toate la un loc garantează accesul efectiv al fiecărui cetăţean la justiţie”, ne-a spus Violeta Gaşitoi.

În opinia ei, un avocat trebuie să cunoască atât dreptul de procedură, cât şi legislaţia, pe care să o poată aplica şi interpreta, să cunoască practica judiciară şi cea internaţională şi, nu în ultimul rând, să posede abilităţi şi să aibă un comportament adecvat faţă de clienţii săi: „Toate aceste abilităţi nu le poţi obţine în funcţia de deputat. Puterea legislativă în Moldova este separată de cea judiciară şi nu are trăsături comune. Puterea judiciară soluţionează litigiile apărute între subiecţii ce se adresează în instanţă, pe când puterea legislativă creează cadrul normativ”, afirmă avocata.

Gaşiţoi mai crede că examenul în avocatură, pe lângă capacităţile şi abilităţile personale, are menirea să verifice şi reputaţia ireproşabilă a candidatului: „Dacă am admite în avocatură toate persoanele care au fost deputaţi mai mult de 10 ani fără a le fi verificată reputaţia acestora, riscăm să ne pomenim în avocatură cu persoane care ar încălca solemnitatea actului de justiţie şi încrederea cetăţenilor în procesul echitabil. De asemenea, putem avea decizii de judecată anulate de instanţele superioare, de CEDO, din cauza faptului că avocatul nu a avut în trecut o reputaţie ireproşabilă, a comis acte contrare intereselor justiţiei sau cetăţenilor. În afară de aceasta, examenele în avocatură au scopul de a verifica dacă potenţialul candidat cunoaşte, recunoaşte şi se obligă să respecte Codul deontologic al avocatului, adoptat de Uniunea Avocaţilor şi nu de Parlament, dacă el se obligă să respecte principiile confidenţialităţii între avocat şi client, să respecte legislaţia Republicii Moldova în interesul bunei efectuări a justiţiei şi în interesele clientului său”, afirmă Violeta Gaşiţoi.

Opinie separată – licenţă de avocat tuturor juriştilor

Pe de altă parte, există voci din domeniu jurisprudenţei care consideră că toţi juriştii care absolvesc instituţiile de învăţământ şi posedă licenţă în domeniul juridic, ar trebui să obţină licenţă de avocat, după un stagiu profesional de 1,5 ani sau chiar o jumătate de an, cum se întâmplă, de exemplu, în ţările nordice. Astfel, încă de pe băncile universităţii tânărul va avea speranţa că, după absolvirea facultăţii de drept, va primi licenţă de avocat şi va putea exercita o profesie liberă, care îi va permite nu doar să obţină anumite venituri, dar să aibă și o ocupație de viitor.

„Cu cât mai mulţi avocaţi vor fi, cu atât mai mare va fi concurenţa în domeniu, iar în consecinţă va spori calitatea actului de justiţie. În cazul în care numărul avocaţilor va fi prea mare, va avea loc un proces de selecţie naturală, iar în joc vor rămâne doar avocaţii care prestează cele mai bune servicii şi au o reputaţie ireproşabilă. Este cunoscut faptul că o concurenţă sănătoasă duce la îmbunătăţirea lucrurilor în orice domeniu, inclusiv în justiţie. Dacă în Spania şi Brazilia fiecare al doilea copil joacă fotbal, atunci fotbalul în aceste ţări, într-adevăr, obţine performanţe. În cazul în care unui număr de 3 avocaţi îi va reveni un singur client înseamnă că fiecare avocat va lupta pentru calitatea asistenţei juridice acordate. Este o eroare să limităm numărul de avocaţi la 2-3 mii pentru ca să nu rămânem fără clienţi. Cu alte cuvinte, doar o concurenţă sănătoasă va demonstra cine este un avocat pregătit şi beneficiază de încrederea clienţilor, şi cine nu valorează nimic”, consideră unii exponenţi ai sistemului de justiţie, contactaţi de Report.md.

În lista avocaţilor, făcută publică de Uniunea Avocaţilor, pentru anul 2016 se numărau 1972 de persoane. Cea mai mare parte a acestora activează în Chişinău. 

Mariana Tabuncic