”Întrebarea a fost întotdeauna asta: vrem să o facem? Și este prima dată când aud de la Consiliul European că vor să o facă – este o evoluție binevenită”, a declarat Várhelyi pentru EURACTIV, în marja unei întâlniri informale a miniștrilor de externe ai UE la Toledo, Spania.

Comentariile sale au venit după ce președintele Consiliului European, Charles Michel, la începutul acestei săptămâni, a sugerat că Balcanii de Vest și alte țări candidate la UE, precum și Uniunea ar trebui să fie pregătite pentru extindere până în 2030.

Întrebat dacă obiectivul lui Michel pentru 2030 ar fi fezabil, Várhelyi a spus că ”totul este fezabil ceea ce noi - UE - vrem să facem”, dar a subliniat că nu ar trebui să insistăm asupra unui calendar.

”Nu cred că este o chestiune de dată. Este o chestiune de voință [politică] și o chestiune de livrare a promisiunilor. Livrare din partea UE, dar și din partea țărilor noastre partenere din Balcanii de Vest sau din celelalte trei țări candidate [Ucraina, Moldova și Georgia]”, a spus comisarul european pentru extindere.

”2030 este cu siguranță realizabil, dar pentru ca acest lucru să se întâmple înseamnă că noi toți – toate instituțiile UE, toate statele membre și toate țările candidate – va trebui să ne dublăm eforturile pentru a ajunge acolo”, a spus el.

Potrivit comisarul pentru extindere, aceasta „ar însemna și că noi [UE] trebuie să accelerăm eforturile de reformă”.

”Propuneri substanțiale” în octombrie

Várhelyi a anunțat că în octombrie, când Comisia Europeană urmează să-și prezinte rapoartele anuale de progres pentru toate țările candidate Executivul UE va prezenta ”propuneri substanțiale”.

”Suntem pregătiți să prezentăm chiar și propuneri îndrăznețe noi”, a spus Várhelyi.

Potrivit lui Várhelyi, planurile ar include în primul rând un ”Plan de creștere”, deja prezentat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în mai, prin care UE încearcă să crească investițiile în Balcanii de Vest, și, de asemenea, să ușureze impactul economic al războiului declanșat de Rusia în Ucraina.

”[Acest plan] va accelera nu numai integrarea instituțională, ci și reală a acelor țări în UE”, a spus Várhelyi.

”Asta implică totul, de la reforme privind statul de drept, democrație, reforme economice și integrare, ar îmbunătăți climatul investițional și ar oferi – un punct, de asemenea, important – sprijinul financiar necesar pentru a reduce decalajul de dezvoltare înainte ca aceste țări să devină membre”, a declarat comisarul.

Acest pas ar include creșterea fondurilor UE de preaderare și asigurarea accesului timpuriu la anumite politici ale blocului.

”Va fi mult mai ușor să integrăm aceste țări dacă sunt mult mai dezvoltate decât acum și decât în cazurile anterioare de extindere”, a adăugat el.

”Integrare graduală”

După un deceniu de progrese slabe – ultima țară care a aderat la UE a fost Croația în 2013 – extinderea a revenit pe ordinea de zi după agresiunea Rusiei asupra Ucrainei în 2022.

Potrivit lui Várhelyi, abordarea față de țările candidate va fi mai flexibilă, concentrându-se pe ”domeniile de politici în care putem merge mai departe” și pe eforturile fiecărei țări.

”Nu este nimic nou, de fapt, toate acestea sunt incluse în noua metodologie de extindere pe care am propus-o la începutul mandatului acestei Comisiei”, a spus el, adăugând, totuși, că acum trebuie să existe mai multă voință politică mai departe.

”Nu va fi o soluție unică, ci va fi de la țară la țară și va depinde foarte mult de progresul real pe care îl va face fiecare țară candidată”, a spus Várhelyi.

”Integrarea graduală nu poate fi un substitut pentru că ei nu au aplicat pentru calitatea de membru parțial, au depus cerere de aderare”, a spus el, întrebat în legătură cu temerile unor țări candidate privind această integrare graduală.

”În al doilea rând, ceea ce vrem să facem este să promovăm integrarea reală pe teren, înainte de a se alătura blocului, ceea ce înseamnă că cetățenii lor pot începe deja să se bucure de beneficiile calității de membru, ceea ce le va aduce prosperitate și securitate pe termen lung și îi va face începe să joace după regulile noastre”, a spus el.

”Pentru a fi integrat timpuriu în anumite domenii, va însemna, de asemenea, că țara respectivă va trebui să se adapteze la acquis-ul UE, va trebui să aplice aceleași reguli pe care le aplicăm noi și, prin urmare, să fie mult mai pregătită să se alăture și să fie membră activă încă din prima zi”, a adăugat el.

Moment decisiv în decembrie

Atât pachetul de extindere al Executivului UE, cât și propunerile vor veni cu o săptămână înainte de summitul UE din octombrie la Bruxelles, unde liderii europeni sunt așteptați să discute cum și în ce condiții blocul ar putea să se extindă în viitor și dacă să deschidă discuții de aderare la UE cu Ucraina și, posibil, Moldova.

În ciuda renașterii perspectivelor de extindere, statele membre ale UE au progresat lent în privința dezbaterilor privind reforma, despre care multe state spun că ar trebui să fie făcută  fie înainte, fie odată viitoarea aderare.

O primă discuție substanțială între liderii UE, după mai multe runde de discuții în diferite formate la începutul acestui an, este așteptată când aceștia se vor reuni pentru un summit informal sub președinția spaniolă rotativă la Granada, la începutul lunii octombrie.

Întrebat dacă se așteaptă ca discuțiile liderilor să dea niște rezultate concrete, Várhelyi a spus: ”Mai întâi, să punem la dispoziție o ofertă serioasă din partea UE și să ajungem la o decizie în decembrie”.

”Această Comisie Europeană va face totul pentru a pregăti Consiliul European să ia decizii, dar apoi avem nevoie de ei să ia deciziile”, a adăugat el.