După ce a povestit, într-un interviu acordat EurActiv.ro, cum a intrat în afaceri și ce proiecte a dezvoltat pentru a sprijini firme private sau instituții publice, Ștefan Apăteanu a răspuns întrebărilor trimise de cititori. Vă prezentăm mai jos răspunsurile:

Cred ca primii pași sunt cei mai grei. Suntem fiecare reticenți la schimbare și la nou. Pe tine ce te-a determinat? Care au fost cele mai grele încercări, dar și impulsurile care te-au făcut să mergi mai departe?

Cred că cel mai important lucru care m-a făcut să mă implic cu totul în viața de antreprenoriat, a fost că am avut șansa să-mi pun în practică ideile cu ajutorul fondurilor europene. Cele mai mari provocări le-am avut în partea de management de proiect, acolo unde am dat piept cu birocrația și cu funcționari publici care interpretau fiecare în felul lui, ceea ce era scris în ghidul de implementare. Am reușit să trec mai departe cu ajutorul echipei pe care am format-o în cadrul proiectului, iar echipa, dar și oamenii care ajungeau să folosească softul nostru mi-au dat impulsul să merg mai departe. Sentimentul că ceea ce faci are impact pozitiv pentru cei din jurul tău, este ceea ce mă face să continui.

Trăim niște vremuri agitate, grele, mai ales pentru un antreprenor care vrea să-și facă treaba onest. Ce simți acum - vrei să stai sau să rămâi? Ce te motivează către aceasta direcție?

Cred că am trecut prin toate stările… m-am gândit serios să plec, ca probabil mulți alți români, dar am ales să rămân. Însă am realizat că dacă rămân trebuie să privesc dincolo de viața de antreprenor, așa că am început să mă implic civic în comuna în care locuiesc. Și sunt motivat să continui și în această direcție împreună cu alți consăteni care la rândul lor vor să se implice, în loc să aștepte să-i salveze cineva.

E clar că ești un om deștept și ți-ai construit o echipă alături de care te-ai poziționat bine pe această piață. Dar cum te menții? Unde te vezi peste 5 ani?

Într-adevăr, mai greu decât să ajungi să ocupi o poziție, este să te menții pe acea poziție. Noi suntem norocoși pentru că solicitările de implementare pentru soluții digitale la clasă sunt în creștere. Iar acest lucru vine pe fondul mai multor măsuri precum introducerea Informaticii în trunchiul comun al disciplinelor de gimnaziu, dar și dorința în creștere a tot mai mulți profesori dornici să-și transforme modul în care predau folosindu-se de mijloace interactive prin care motivează mai bine implicarea elevilor la clasă.

O parte dintre profesori au înțeles că trebuie să înceapă să vorbească „limba” nativilor digital și investesc timp și resurse în acest sens. Fac acest lucru pentru că este mai înțelept să înveți un copil să învețe, decât să-i impui să memoreze. Sper ca această transformare a profesorului din depozitar al adevărului absolut în facilitator să devină strategie națională, iar peste 5 ani să avem provocări cu privire la îmbunătățirea conținutului digital la clasă și nu întrebări dacă e bine sau nu să implementăm tehnologia digitală la clasă.

Tehnologia este ceea ce-i atrage pe copii cel mai mult. Dar cum punem limite? Cât lăsăm tehnologia și aplicațiile smart sa ne invadeze viata și intimitatea. Ce sfat le-ai da părinților? Atât pentru copiii lor, dar și pentru ei.

Într-adevăr, nu este suficient să aduci calculatoare la clasă, să implementezi platforme educaționale sau să formezi cadrele didactice, fără să dispui de instrumente de monitorizare și raportare. Nu recomand niciunei școli să implementeze clase digitale nemonitorizate, cum nu recomand niciunui părinte să-și lase copiii pe dispozitive conectate la Internet fără configurarea de politici de control parental. Copiii sunt curioși, și este normal să fie așa, dar aici intervine rolul celor maturi, care sunt datori să vină cu experiența lor și să ghideze accesul copiilor pe dispozitive.

Ca părinte, vreau să îmi ajut copiii să înțeleagă cum să se raporteze la tehnologia digitală, iar acest lucru nu voi ajunge să-l fac dacă pur și simplu le interzic accesul la dispozitive. Interzicerea nu este niciodată o soluție pentru că, mai devreme sau mai târziu, copiii vor ajunge să folosească aceste dispozitive pe cont propriu, iar interesul nostru în calitate de părinți este ca la acel moment ei să fi avut antrenamentul necesar ca să știe ce să facă și cum să se relaționeze la ce este pe Internet. Nu suntem singuri în acest efort. Există platforme care ne ajută, iar aici aș aminti Centrul de Siguranță Facebook, Centrul de Siguranță Microsoft, Centrul de Siguranță Google.