La sfârșitul primăverii anului 2014, în Republica Moldova a fost organizat recensământul populației și a locuințelor. La sfârșitul anului 2016 autoritățile încă nu au făcut publice datele acestei cercetări naționale, pentru care s-au cheltuit, din Bugetul de Stat, 86 de milioane de lei.

Biroul Național de Statistică, instituția care a organizat desfășurarea recensământului, a anunțat că rezultatele vor fi gata abia în primăvara anului 2017.

Primele, dar și ultimele date furnizate de BNS au fost cele referitoare la numărul populației și a locuințelor „recenzate”. Se întâmpla acest lucru chiar în ultima zi a anului 2014, la 31 decembrie. Datele arătau un număr total de persoane înregistrate de  2 913 281, dintre care erau plecați peste hotare  329 108, număr care este mai mic decât multe dintre datele estimate oficial și neoficial în Republica Moldova. De asemenea, era înregistrat un număr de peste 1 milion 200 de mii de locuințe. Tot atunci se anunța că peste 26 de gospodării nu au putut fi recenzate, pentru că proprietarii au refuzat.

La 2 ianuarie 2015, în presă au apărut date referitoare la etnia populației și limba vorbită care arătau că peste 23 la sută dintre locuitorii Republicii Moldova se declară români de naționalitate, față de 2 la sută la recensământul din 2004. Peste 40 la sută spuneau că vorbesc limba română, față de 16 la sută în  2004, iar 38 la sută - ”limba moldovenească”. BNS a remis imediat un comunicat de presă în care nici nu confirmă, nici nu infirmă aceste date - doar atenționează că informația a fost expediată de pe o adresă falsă. Într-un comunicat ulterior, BNS a precizat că este exclusă o scurgere de informații  pentru că indicatorii referitori la limbă și etnie urmau să fie diseminaţi doar după prelucrarea integrală a chestionarelor individuale. Atunci a fost sesizată Procuratura Generală și Serviciul de Informații și Securitate, iar ulterior a fost pornită urmărirea penală.

Abia peste un an, în februarie 2016, BNS a anunțat că angajează personal pentru procesarea datelor recensământului. Până atunci, administrația BNS argumenta că nu le fuseseră alocate finanțe pentru acest lucru.

Bâlbâială la identificarea metodei de procesare 

Actualul director al Biroului Național de Statistică, Vitalie Valcov, conducea această instituție și în 2004, când a fost realizat recensământul precedent. Solicitat de Report.md, funcționarul a menționat că la aproximativ un an după realizarea recensământului din 2004 au fost publicate primele date. În perioada când se efectua recensământul din 2014, Vitalie Valcov deținea funcția de director general adjunct al BNS. El a explicat că metoda de procesare a datelor pe care au hotărât să o aplice a fost scanarea chestionarelor completate manual. Au fost cumpărate și echipamente speciale pentru scanare, dar nu au fost procurate softuri pentru acestea, adică un sistem informațional automatizat de prelucrare a datelor.

”Patru milioane și ceva de chestionare trebuiau scanate, dar nu au fost prevăzuți bani pentru aceasta în bugetul pe anul 2014. A trecut și 2015. De mai multe ori ne-am adresat la Ministerul Finanțelor, la Guvern, la partenerii de dezvoltare, dar suma necesară nu a fost identificată. Între timp, leul s-a depreciat față de dolar și euro și, potrivit calculelor din octombrie 2015, erau necesari aproximativ 17-18 milioane de lei pentru programele de scanare”, a explicat Vitalie Valcov.

Timp de mai mult de un an nu s-au putut procesa datele

La sfârșitul anului 2015, BNS a înțeles că nu va avea acești bani, așa că și-a schimbat ideea despre cum urmau să fie procesate chestionarele, ne-a spus Vitalie Valcov. Ideea a fost ca datele să fie introduse manual, cu implicarea operatorilor: ”Am văzut că în alte țări, mai sărace, datele se introduc manual”, argumentează Vitalie Valcov. Softul de introducere manuală a fost oferit gratuit de Birou de statistică al SUA, au fost angajați 200 de operatori, care au lucrat în două schimburi la 100 de calculatoare închiriate de la Comisia Electorală Centrală. La 31 octombrie 2016, BNS a anunțat procesarea tuturor chestionarelor.

Astfel, tehnica de scanare cumpărată, în valoare de 700 de mii de lei, a rămas neutilizată. Potrivit directorului BNS, scanerul ar urma să fie folosit la alte activități de cercetare sau va fi vândut. Cu toate acestea, oricum s-au făcut economii, argumentează Vitalie Valcov. În cazul scanării, cheltuielile ar fi fost de 18 milioane de lei, dar pentru introducerea manuală au fost necesari numai 8,2 milioane lei – bani cheltuiți, în mare parte, pentru salarizare. Din acești bani au fost economisiți 1,5 milioane lei, pentru că s-a reușit procesarea în 6 luni, în loc de 8, așa cum se anticipase, mai spune șeful BNS.

În total, pentru recensământ au fost cheltuite aproximativ 86 de milioane de lei, din bugetul de stat. 5 milioane de lei au fost oferite  Agenția Elvețiană pentru Cooperare și Dezvoltare. Recensământul populației din 2004 și și cel agricol din 2011 fuseseră finanțate în proporție de aproximativ 35-40 la sută de donatori internaționali. ”De data aceasta, donatorii au fost mai reticenți”, a adăugat Vitalie Valcov.

Recensământul a tulburat apele la BNS

Trei directori s-au perindat la conducerea BNS de la organizarea recensământului din 2014 până în prezent. Vitalie Valcov este la conducerea BNS din mai 2016, după ce din această funcție fusese demis Marin Gospodarenco, pentru că nu ar fi efectuat în mod eficient o anchetă privind modul cum au fost gestionați banii alocați pentru organizarea recensământului. Înaintea lui, șefia BNS a fost deținută de Lucia Spoială, care și-a depus demisia în februarie 2016.

În iunie 2016, Procuratura Generală a inițiat o cauză penală pentru delapidarea mijloacelor financiare alocate BNS pentru organizarea recensământului. Atunci s-a constatat că 1,8 milioane de lei ar fi fost cheltuiți în alte scopuri de către persoane publice din cadrul BNS. Banii ar fi fost folosiți pentru schimbarea ferestrelor, paza interdepartamentală, procurarea unui utilaj neutilizat şi stocat în depozit (probabil, oamenii legii se refereau la scanerul în valoare de 700 de mii de lei), reînnoirea bazei tehnice, genţi sau aparate de aer condiţionat. De asemenea, ar fi fost favorizată o firmă cu care au fost încheiate 5 contracte de achiziţii publice în valoare totală de 9,2 milioane lei.

Potrivit lui Vitalie Sibov de la Procuratura municipiului Chișinău, până acum au fost dispuse aproximativ 7 controale și revizii la diferite organe și instituții, dar rezultatele nu pot fi făcute publice: ”Suntem la etapa de investigare”, a explicat laconic procurorul.

Gospodării neprocesate

O altă problemă a fost că multe gospodării au rămas nerecenzate. Dacă în primul său comunicat despre datele preliminare ale recensământului, BNS anunța despre 26 de mii de gospodării care ar fi refuzat recenzarea, ulterior a admis că nu au putut fi colectate datele de la peste 48 de mii de familii, în mare parte din Chișinău.

Nu doar refuzurile au fost cauza că s-a trecut pe lângă poartă în unele cazuri, dar și proasta organizare a recensământului, consideră demograful Valeriu Sainsus. El susține povestește că s-a angajat, din interes profesional, în calitate de recenzor de rând și spune că a observat din interior cum a fost organizat acest proces. Potrivit lui, din start nu a fost calculat volumul de muncă al fiecărui recenzor, care s-a dovedit unul foarte mare. Mulți dintre cei care au fost instruiți să fie recenzori, au refuzat să mai meargă în teren când au aflat care va fi volumul de lucru și remunerarea, ne-a spus Valeriu Sainsus. ”Eu cunosc sectoare întregi unde 90 la sută dintre recenzori au abandonat munca”, afirmă demograful. De asemenea, organizarea concomitentă a recensământului populației și al locuințelor nu a fost o idee bună, întrucât a încurcat și mai tare ițele, mai crede expertul.

Potrivit lui, întârzierea publicării datelor recensământului efectuat în 2014 are consecințe asupra politicilor sociale și economice, care ar trebui să se bazeze pe informațiile colectate despre populația Republicii Moldova. El a subliniat că și cercetătorii au intrat în impas, fără acces la datele recensământului.

Nu se dorește să se afle realitatea despre numărul populației din Moldova

Organismele internaționale sunt reticente față de datele acestui recensământ, mai crede demograful. El mai spune că are impresia că această tărăgănare a avut și tente politice, pentru că nu se dorește să se afle care este realitatea de facto despre numărul populației în Republica Moldova.

Solicitată de Report.md, Valentina Istrati, șefă de direcție din cadrul BNS, a explicat că utilitatea datelor unui recensământ nu expiră, chiar dacă informațiile vor fi diseminate cu întârziere. Legislația adoptată în 2012 stabilește că datele recensământului trebuie publicate în 27 de luni de la data organizării recensământului, termen care a expirat în august 2016. Însă funcționara face trimitere la legislația internațională care admite un termen de 27 de luni de la anul de referință, adică de la anul în care a fost organizat recensământul, iar acest termen expiră în martie 2017, termenul limită anunțat de BNS pentru publicarea datelor finale. În prezent, a adăugat funcționara, sunt codificate două câmpuri din chestionar – ocupația și activitatea economică, iar celelalte date, referitoare la religie, etnie, limba vorbită, deja au fost codificate odată cu introducerea lor.

Publicarea datelor recensământului a fost cerută în mai multe rânduri de societatea civilă, iar modul de organizare a acestui exercițiu sociologic a fost criticat în special de membrii Mişcării Civice „Tinerii Moldovei”, care și-au exprimat bănuiala că rezultatele ar putea fi falsificate, mai ales cele referitoare la etnie și limba vorbită.

Natalia Enache