Pandemia de COVID-19 a produs cel mai mare șoc economic și social din ultimele generații. Pe măsură ce găsim răspunsul la criza sanitară, trebuie să ne angajăm la efortul imens de a reconstrui economiile și a repara daunele enorme.

Editorial scris de Frans Timmermans, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, și Fatih Birol, director executiv al Agenției International a Energiei, pentru rețeaua EURACTIV

Criza coronavirusului a izbucnit brusc și a prins multe persoane cu garda jos. Dar nu același lucru se poate spune și despre provocările majore în materie de schimbări climatice și biodiversitate cu care ne confruntăm - oamenii de știință au clarificat de mult că este nevoie de acțiuni mai ample și urgente. Pe măsură ce țările din Europa și din restul lumii se refac după criza de astăzi, ar trebui să ne vindecăm economiile și planeta în același timp. Sănătatea și bunăstarea noastră depind de asta.

Trebuie să ne asigurăm că nu ieșim din carantină și mergem precum somnambulii spre un blocaj dăunător în lumea tehnologiilor învechite, poluante și a modelelor de afaceri depășite din secolul trecut. Dacă vom pompa mii de miliarde de euro pentru relansarea economiilor, să le cheltuim corect și să investim pentru o economie curată, competitivă, rezistentă și incluzivă, adecvată secolului XXI.

Condițiile există. Înainte de criza COVID-19, orașele din Europa cereau investiții ecologice, companiile făceau strategii în această direcție, iar oamenii ieșeau în stradă, cerând „înverzirea” economiei. Europa a anunțat acum câteva luni că prioritatea sa este „Pactul ecologic” și promite acum o „Revenire ecologică”. Nu este un lux, ci un punct esențial al răspunsului său la criză.

Dar de ce și cum? 

Simplu spus, are sens din punct de vedere economic și de mediu. În Europa, la fel ca în multe alte părți ale lumii, investiția în energie curată, transporturi curate și industrii curate este modalitatea de a crea pe plan local locuri de muncă bine plătite, care să stimuleze creșterea economică. Iar aceste investiții ne vor ajuta să ne apropiem mai mult de obiectivele noastre asumate internațional în privința schimbărilor climatice și mediului, și, în același timp, vor face economiile noastre mai rezistente la șocurile viitoare.

Pentru mulți oameni din Europa, impresia care a rămas după criza economică din 2008 și 2009 este că băncile au fost salvate, dar oamenii nu au câștigat nimic. De această dată, trebuie să obținem mai mult decât să consolidăm unui vechi sistem; trebuie să construim unul nou, de care să beneficieze în mod direct cetățenii noștri și copiii lor. Trebuie să ne punem resursele în proiecte viabile care să aducă câștiguri atât imediate, cât și pe termen lung, precum renovarea locuințelor, o infrastructură de energie verde și sisteme de transport cu emisii reduse de carbon.

Clădirile sunt încă responsabile de peste o treime din emisiile de gaze cu efect de seră ale Europei și prea mulți europeni se străduiesc să plătească facturi mari la energie pentru casele lor slab izolate, cu sisteme de încălzire poluante.

Sectorul construcțiilor - cu cei 15 milioane de angajați direcți și indirecți - poate fi ajutat să își revină cu un val de renovare care curăță și „înverzește” casele și clădirile publice.

Proiectele de renovare pot fi derulate rapid, iar aproximativ 60% din cheltuielile cu amenajările necesare pentru creșterea eficienței energetice a locuințelor ar ajunge direct la lucrătorii locali din construcții, potrivit unei analize a Agenției Internaționale pentru Energie. O axare a investițiilor pe locuințe sociale, școli, spitale și alte lucrări de infrastructură cu impact ridicat ar putea ajuta comunitățile cele mai afectate și va contribui major la redresarea economică. 

Un alt exemplu este sectorul transporturilor. Schemele de înlocuire a mașinilor vechi care sprijină achizițiile de vehicule cu emisii reduse, combinate cu investițiile într-o rețea europeană de stații de încărcare, vor oferi un stimul major industriei auto puternic afectate, dar și tranziției la vehicule mai curate.

Investițiile în sisteme de transport urban sigure și curate, inclusiv autobuze și tramvaie pe bază de hidrogen, și o renaștere a călătoriilor cu trenul i-ar ajuta pe cei care nu-și permit, sau nu își mai doresc, un vehicul privat.

În timp ce lăsăm criza în urmă, trebuie să ne dublăm eforturile pentru a ajuta regiunile miniere și industriile consumatoare de cărbune să se pregătească pentru viitorul lor într-un sistem energetic din ce în ce mai curat și decarbonizat.

Relansarea verde a Europei nu trebuie însă să lase pe nimeni în urmă. Investițiile în energie verde trebuie să fie în centrul strategiei de relansare dacă dorim să menținem impulsul dat mișcărilor pentru climă și să sprijinim industria europeană.

Energia eoliană și solară ar trebui să beneficieze de sprijinul semnificativ al UE.

În același timp, două elemente importante pentru progresului energiei verzi - electrolizoarele de hidrogen și bateriile litiu-ion - sunt pe punctul de a deveni tehnologiile esențiale ale deceniului. Aceste tehnologii ar trebui să joace un rol esențial în consolidarea transporturilor și industriei din Europa, în contextul ieșirii din criză și a dezvoltării noi produse avansate pentru export. Dacă UE profită de această oportunitate, va dobândi un avantaj major pe piața internațională.

Pentru a avea succes, liderii, companiile și cetățenii din UE trebuie să fie îndrăzneți și curajoși. Am dovedit că ne putem adapta la noi realități în timpul crizei COVID-19. Acum este timpul să arătăm că și noi putem aduce o realitate nouă. Să privim dincolo de lumea pe care o știam și să ne angajăm în lumea pe care vrem să o vedem. Este timpul.