Profesorul Ovidiu Ivancu a împlinit exact un an de când se află la Comrat, unde predă limba română studenților de acolo, dar și altor doritori de a o studia.

Este originar din Alba Iulia, România și, înainte de a ajunge în Autonomia Găgăuză a Republicii Moldova, a predat limba română în India. Activitatea sa la Comrat are loc în cadrul primului lectorat de limbă română deschis de Institutul Limbii Române la Universitatea din Comrat. Conform contractului, va mai sta la Comrat încă 2 ani, dar spune că este dispus să mai stea un termen de 3 ani, pentru a-i putea învăța pe cât mai mulți locuitori ai regiunii limba română. La un an de predare spune că nu poate vorbi, deocamdată, despre rezultate spectaculoase, dar elevii săi au înregistrat progrese.

Report.md:- Ce v-a determinat să alegeți regiunea găgăuză pentru a preda limba română?

Ovidiu Ivancu: - Așa cum am procedat atunci când am mers să predau în India, mi s-a părut că Găgăuzia este un loc în care activitatea mea ar putea fi importantă pentru comunitate. Am senzația că, lucrând aici zi de zi, pot face ceva care chiar contează, care chiar e important. Predarea limbii române aici, la Comrat, îmi pare o provocare, pentru că am această senzație că pot să ajut cu ceva.

- Sesizați disponibilitatea oamenilor de acolo de a studia limba română? E o zonă complicată, totuși, din acest punct de vedere. Unii trăiesc de o viață în Moldova și nu vor să învețe limba română.

- Există un interes de a studia limba română. Motivele sunt evidente: pentru a putea activa normal în spațiul acesta al Republicii Moldova, ei au nevoie să cunoască limba română. Este adevărat, la Comrat prea puțini cunosc limba română, dar asta nu înseamnă că ei nu vor să o învețe. Chiar există interes pentru aceasta.

- Regiunea găgăuză este puternic rusificată. Mulți din cei care locuiesc acolo nu își cunosc nici limba maternă, găgăuza… 

- Este adevărat, dar lucrurile se întâmplă dintr-un motiv. Oamenii de aici, ca de peste tot de altfel, sunt preocupați de o viață mai bună. Din rațiuni care țin de contexte istorice și politice, ei au folosit mai degrabă limba rusă. Există o explicație pentru asta și nu cred că trebuie să folosim limba română sau limba rusă ca indicatori pentru o anumită opțiune politică. Este mai degrabă o opțiune pragmatică pe care o au oamenii de aici care, dată fiind istoria și contextul în care au evoluat, preferă încă limba rusă.

- Cine sunt studenții dumneavoastră și ce îi face pe ei să vrea să studieze limba română?

- Sunt studenții Universității de Stat din Comrat, care studiază la diferite facultăți și care aleg să vină și la acest curs de limba română. Dar sunt și alți cursanți - cei care lucrează în Comrat, care nu au legături cu universitatea, dar consideră că trebuie să învețe limba română din simplul motiv că asta îi ajută la locul de muncă. Lectoratul de limbă română se adresează tuturor celor care vor să studieze limba română. De exemplu, cei care lucrează în instituțiile publice din regiunea găgăuză trebuie să țină legătura cu Chișinăul, centrul administrativ al Republicii Moldova, iar această legătură se ține preponderent în limba română. Deci există această necesitate. Sunt și cei care au mici afaceri în zona aceasta și vor să-și extindă afacerile. Deci au nevoie să se adreseze și vorbitorilor de limbă română. Sunt și din acei care vor să studieze limba română pentru că vor să aibă acces la cultura românească. Oamenii studiază o limbă atunci când simt că ea le este utilă în viața de zi cu zi.

- În școlile din regiunea găgăuză se predă limba română. Cu toate acestea foarte puțini cunosc această limbă. Poate metodele de predare sunt neinteresante, poate profesorii nu au abordarea necesară?...

- În Autonomia Găgăuză este și un liceu cu predare integral în limba română – liceul ”Mihai Eminescu”. Acolo elevii vorbesc limba română și o vorbesc foarte bine. Dar chiar dacă este învățată în școală, o limbă trebuie practicată zi de zi. La Comrat și în Găgăuzia în general, nefiind folosită, chiar dacă unii elevi sau studenți o cunosc,  e mai greu pentru ei să se exprime în limba română. Dar există foarte mulți oameni în Găgăuzia care înțeleg limba română, dar nevorbind-o, nu se simt confortabil atunci când se exprimă în limba română.

- În Moldova mai multe minorități naționale vorbesc, de regulă, limba rusă, chiar dacă sunt ucraineni, bulgari sau găgăuzi. Am avut și deputați care nu înțelegeau deloc limba română. Cum ar putea statutul, autoritățile, societatea să genereze acest interes pentru studierea  limbii române?

- În primul rând, oamenii trebuie să înțeleagă că a vorbi limba română nu înseamnă politică. Atâta timp cât limba română sau limba rusă vor fi folosite ca instrumente politice, oamenii vor manifesta o anumită reticență. Când se va înțelege că limba română este folosită nu ca instrument politic, ci pentru a ne înțelege mai bine între noi, cei care locuim în Republica Moldova, atunci lucrurile se vor schimba. Cunosc și oameni care refuză să vorbească limba română din rațiuni ideologice și politice. La fel este și cu limba rusă.

- E mai ușor pentru politicieni să adune puncte electorale jonglând cu subiecte sensibile, cum este limba, istoria, dar prin asta este divizată societatea. Ei câștigă voturi, iar societatea a rămas divizată…

- Atunci când apar polemici pe subiecte din acestea, toată lumea are de pierdut. Dacă vorbim despre denumirea limbii - ”limba moldovenească” vs. ”limba română” - acesta este un domeniu tehnic, care ține de lingvistică. Evident, vorbim aceeași limbă, româna, dar în momentul în care încercăm să politizăm acest adevăr, apar pasiuni, apar patimi și lucrurile pot să degenereze foarte ușor.

- La Comrat mai există o statuie a lui Lenin, iar o stradă centrală îi poartă numele liderului bolșevic. Nu vă deranjează acest anturaj?

- Eu m-am autoeducat. Respect opiniile celorlalți. Faptul că există o statuie a lui Lenin în centrul orașului Comrat, este desigur un lucru care, pentru mine personal, este surprinzător. Dar eu încerc să înțeleg de ce acel monument se află acolo… Nu cred că e foarte important dacă mă deranjează pe mine sau nu acea statuie. Pentru mine e mai important ca să reușesc să predau aici limba română și ca, după ce voi pleca de aici, din ce în ce mai mulți oameni din Găgăuzia, din Comrat, să vorbească limba română. În rest, desigur, există diferențe de opinii, de abordare, dar prefer să mă concentrez pe ceea ce am eu de făcut.

Natalia Enache