Sondajul lansat miercuri de Asociația Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova reconfirmă o posibilă victorie a stângii pro-ruse la alegerile prezidențiale din acest an. Miza Rusiei în acest scrutin va fi socialistul Igor Dodon, iar un candidat pro-european imaculat ar avea șanse doar în eventualitatea turului doi de scrutin.

Potrivit analiştilor politici, lupta politică se va da între Maia Sandu și Igor Dodon, iar dacă regiunea transnistreană (zonă separatistă a Republicii Moldova, controlată de un regim pro-rus) ar deschide „porțile” pentru votanții săi în cadrul alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, balanța ar înclina, în al doilea tur, în favoarea candidatului pro-rus. Aceasta ar însemna, în opinia analistului politic Dan Dungaciu, „începutul federalizării Republicii Moldova” în baza prevederilor odiosului „memorandum Kozak”, respins anterior, sub presiunea SUA și UE, în ultimul moment, de ex-președintele comunist Vladimir Voronin.

Dacă Transnistria ar deschide „porțile” pentru votanții săi...

„Ar fi naiv să credem că Vladimir Putin, care a fost refuzat de ex-președintele Voronin, când urma să vină la Chișinău ca să participe la semnarea actului de federalizare a Moldovei, va merge mai jos de „memorandumul Kozak”. Este sub demnitatea sistemului creat de Putin”, a menționat Dungaciu la TVR. În opinia sa, „un posibil scenariu ar fi ca planul de federalizare să meargă mână în mână cu alegerea președintelui”. (...) „Aceasta înseamnă că va trebui să ne așteptăm că Transnistria va deschide porțile pentru votul transnistrenilor, adică va permite să fie deschise secții de votare în stânga Nistrului. Să nu uităm că există un precedent în acest sens – când regimul separatist a permis intrarea în Transnistria a 40 mii de ziare ale PSRM... „Socialiștii pentru Transnistria” se numea acel manifest. Deci regimul separatist a permis transnistrenilor să meargă să voteze masiv atunci pe maul drept al Nistrului. Dacă se va deschide Transnistria către alegerile prezidențiale din Republica Moldova, înseamnă că suntem deja în logica unei potențiale federalizări, care nu se va numi neapărat federalizare”, a atenționat Dan Dungaciu.

„Împrejurimile UE” - o greșeală care încă poate fi evitată

Mai mult, el a evidențiat încă o „veste proastă pentru Moldova” – de data aceasta care ar putea veni din partea UE. Este vorba de o nouă strategie a UE de politica externă și securitate globală asupra căreia, spune analistul, ar lucra înaltul reprezentant al UE pentru securitate și afaceri externe, Federica Mogherini. Noul document ar urma să înlocuiască noțiunea de „vecinătate a UE” (prezentă în Strategia de politică externă și de securitate elaborată, în 2003, de José Manuel Barroso) cu termenul „împrejurimi”: „Diplomatic, aceasta înseamnă că nu se mai fac diferențieri. Dacă ești în „împrejurimi”, nu mai contezi pentru UE. E o ambiguitate prin care UE spune că nu ne mai interesează foarte tare ceea ce e în jurul nostru. Aceasta ar fi cea mai proastă veste pentru Republica Moldova. Și ea ar avantaja Rusia în Moldova”, a menționat Dan Dungaciu.

Potrivit lui, obiectivul Rusiei în Moldova este de a controla întregul (toată Republica Moldova) prin intermediul unor părți (Transnistria și Găgăuzia cu administrații pro-ruse) – anume acesta fiind obiectivul „memorandumului Kozak” de așa-zisă federalizare. „Cred că asta va încerca să facă Rusia în Moldova în contextul alegerilor prezidențiale din toamnă”, a conchis Dungaciu.

Concepția de federalizare a lui Dodon

 

În noiembrie 2013, socialistul Igor Dodon a prezentat public „Conceptul de federalizare a Republicii Moldova”. Potrivit acesteia, „o Moldovă federală, cu Transnistria încorporată ca subiect al federației, va avea o singură limbă oficială - limba moldovenească, iar limba rusă va fi „limbă de comunicare interetnică”, iar „liderii de la Chişinău şi Tiraspol, asistaţi de partenerii noştri externi, urmând să elaboreze în detaliu proiectul creării Moldovei federale”. Analistul politic Oazu Nantoi spunea, la momentul lansării concepției de federalizare de către Dodon, că textul ar fi fost scris de fostul pseudo-ministru de externe al autoproclamatei republici transnistrene, Valerii Lițkai, cetățean al Federației Ruse.

James Pettit: „nimeni nu știe ce planuri are Rusia”

Pe de altă parte, ambasadorul SUA la Chișinău, James Pettit, susține, într-un interviu pentru Europa Liberă, că scenariul potrivit căruia Occidentul şi Rusia ar fi bătut palma ca, în schimbul retragerii armate ruseşti din Siria, Kremlinului să-i fie servite pe tavă Ucraina şi Republica Moldova în vederea federalizării, este doar o fantezie: „Acestea sunt nişte scenarii ipotetice. Nimeni, cu excepţia unui grup mic de oameni din Kremlin, nu cunoaşte care sunt planurile Rusiei. Eu cred că economia Rusiei a suferit enorm din cauza sancţiunilor pe care trebuie să le suporte din cauza ei, iar retragerea sa din Siria arată că Rusia, de fapt, analizează să nu se extindă în regiune. Printre altele, eu nu sunt sigur că Rusia se va retrage din Siria. Vedem foarte multe activităţi ale ei în desfăşurare în Siria. Însă nu este ceva ce putem şti cu adevărat. Nimeni nu ştie răspunsul la întrebarea ce planuri are Rusia. Când a avut loc agresiunea Rusiei în Ucraina, am văzut foarte multe dovezi ale dorinţei ei să se extindă militar în această parte a lumii. Însă eu nu văd un pericol iminent pentru Moldova. Eu cred că Rusia are multe, multe alte preocupări interne şi externe cărora să le facă faţă”, a menționat ambasadorul american.

Referindu-se la o posibilă soluție federativă pentru Moldova şi Ucraina, James Pettit a precizat: „Noţiunea de federalizare poate însemna foarte multe lucruri. SUA, după cum ştiţi, e o federaţie şi acest lucru funcţionează foarte bine. Dar eu nu sunt sigur exact ce au în vedere ruşii atunci când folosesc această noţiune. Dacă prin federalizare ei vorbesc despre crearea unor conflicte îngheţate noi, spre exemplu în Donbass, adică tratarea Donbass-ului după exemplu Transnistriei, atunci noi sigur ne vom opune acestui lucru”.

Vitalie Călugăreanu