Nimeni nu a fost pregătit să facă față pandemiei. Niciun stat. Unele și-au adaptat sistemele de sănătate mai rapid, iar altele - mai lent. După ce vom scăpa de COVID, vor ieși la iveală adevărate focare de alte boli care, până la pandemie, erau cazuri de rutină. Trebuie să fim conștienți și pregătiți de asta. Statisticile arată, de exemplu, că avem mai puțini pacienți cu tuberculoză. Dar nu este niciun motiv de bucurie. Noii pacienți pur și simplu nu sunt depistați din cauza restricțiilor impuse de protocoalele anti-COVID. Acești purtători de bacili circulă zilnic printre noi, inclusiv în transportul public, în condițiile în care se știe că un pacient cu TBC, nedepistat la timp, poate infecta anual alte 10-15 persoane, prin contact apropiat. Toți știm că, din cauza pandemiei, sistemul medical funcționează la limita puterilor. Ne dăm seama de asta atunci când ambulanța abia dacă ajunge la noi peste 3 ore de la chemare.

COVID nu a exclus celelalte boli. Pur și simplu agresivitatea și amploarea acestui virus ne face să vorbim aproape numai despre el. Astfel, se creează senzația că celelalte boli au dispărut, fapt exploatat de promotorii teoriilor conspiraționiste care neagă COVID-ul. În realitate, la fel ca înainte de pandemie, oamenii fac atac de cord, accidente vasculare cerebrale, cancer, ulcer și alte boli grave sau mai puțin grave. Așadar, numărul celor care se îmbolnăvesc de alte boli nu a scăzut - a scăzut doar numărul celor care ajung la timp la spital și primesc ajutor medical.

În condiții de normalitate, cazurile pacienților care fac accidente cerebrale sunt prioritare pentru toate spitalele de urgență, deoarece, în aceste cazuri, viața pacientului depinde de timpul de reacție al medicilor care vin să-l preia. Medicii numesc primele șase ore după accidentele cerebrale „ore de aur”. Cu cât mai repede se intervine, cu atât mai mari sunt șansele de supraviețuire sau de recuperare ale pacientului. Contează fiecare secundă, pentru că, în fiecare minut, se pierd câte 2 milioane de neuroni. Este o luptă contra cronometru și creierul trebuie reperfuzat urgent cu sânge care aduce oxigen, pentru a minimiza efectele neurologice devastatoare.

Birocrație pe timp de COVID

Victor locuiește la Edineț. La începutul acestei luni, într-o zi de sâmbătă (seara), el a făcut AVC (accident vascular cerebral). Era singur acasă. În cada plină cu apă. Când a simțit că nu-l mai ascultă corpul și nu poate ieși din cadă, a început să strige. A răgușit strigând, în speranța că îl vor auzi vecinii. Pe măsură ce apa în cadă se răcea, a înțeles că degeaba strigă și că nimeni n-o să vină să-l ajute. Pentru a nu îngheța în apa rece din cadă, a deschis robinetul de apă caldă și a menținut-o caldă, atâta cât a avut puteri - până spre dimineață. Abia duminică după amiază, văzând ușile casei închise, vecinii au bănuit că i s-a întâmplat ceva. Au intrat în casă și l-au găsit aproape înghețat, inconștient, în cadă. Au chemat ambulanța și au sunat-o urgent pe fiica lui, care locuiește la Briceni. Victor a fost internat în spitalul din Edineț duminică seara și, pentru că procedura prevede ca fiecare pacient internat trebuie să facă testul COVID-19, a trebuit să aștepte dimineața de luni, pierzând ore prețioase. La insistența rudelor de a-l transfera la spitalul din Bărți sau la Chișinău, li s-a spus că, fără rezultatul testului COVID, nu poate fi transferat la alt spital și nici nu va putea fi internat la vreun alt spital din țară. Au sunat și la serviciul privat de ambulanțe și au cerul ajutorul. Dar și aici li s-a spus că fără testul la COVID-19 nu-l poate prelua.

Rezultatul testului a venit abia miercuri la ora 9.00. Trecuse 80 de ore de la AVC. Potrivit fiicei lui Victor, în cele trei zile cât a așteptat rezultatul testului, medicii așa și nu i-au stabilit vreun diagnostic tatălui. Doar presupuneau că a făcut AVC. Din spusele fiicei, singurele medicamente care i-au fost administrate a fost Riboxina, Mildronat și Papaverină.  Victor a fost preluat de ambulanța privată miercuri la amiază și abia atunci i-a fost stabilit diagnosticul.

Atunci când are loc un accident vascular cerebral, adică un vas de sânge din creier se înfundă cu un cheag, primele șase ore sunt foarte importante, iată de ce, atunci când vorbim despre un AVC, ambulanța trebuie chemată la primele simptome. Dacă în primele ore de la apariția simptomelor pacientul primește tratamentul corespunzător sau este supus unei intervenții endovasculare, creierul își poate relua funcțiile normale. Aproximativ 30% din pacienții cu AVC mor în primele 30 de zile, iar 30-35% rămân cu grad de dizabilitate, fiind dependenți de îngrijirea unei alte persoane. Orice întârziere face ca AVC-urile să fie mai severe și mai dificil de tratat.

Ce prevăd protocoalele?

Angela Feodorovici, neurolog Institutul de Neurologie și Neurochirurgie: Avem protocoale clinice pentru acțiunile în COVID și AVC. Respectând aceste protocoale, combinăm tratamentul. De exemplu, dacă un pacient este adus la o clinică specializată de neurologie, va fi plasat în așa numita zonă a pacienților suspecți. Chiar la internare i se face testul la COVID, iar între timp va primi și tratament pentru patologia de bază pentru care a fost adus la clinică, și tratamentul anti-COVID.

Pacientul este preluat de echipa de gardă din secția cu pacienți suspecți. Până vine rezultatul testului, pacientului i se face tomografia computerizată, se iau analizele generale biochimice, se evaluează starea pacientului și este plasat în secția de urgențe. El este tratat ca pacient din zona de risc – suspect de COVID. Asta presupune inclusiv echiparea corespunzătoare a medicilor. Ieri, de exemplu, din cei 10 pacienți internați, trei au fost testați pozitiv. Acești pacienți sunt tratați de o echipă specială de medici care contactează doar cu pacienți pozitivi.

Report.md: Pacienții care fac AVC și sunt transportați de ambulanță la spitalele raionale din țară, sunt aduși ulterior la Chișinău?

Angela Feodorovici: Nu poți să aduci toți pacienții la Chișinău. Sunt aduși din raioane doar pacienții în stare foarte gravă. În raioane tot activează și secții de reanimare și de neurologie. Nu toți sunt direcționați la Chișinău, pentru că noi nu dispunem de atâtea locuri.

Report.md: Se tot vorbește că în spitale ajung doar pacienți infectați cu COVID și că celelalte boli au dispărut.

Angela Feodorovici: Accidente vasculare cerebrale se întâmplă în fiecare zi. În perioada pandemiei nimeni nu a anulat insuficiența cardiovasculară, hipertensiunea sau diabetul. Pacienți cu aceste boli avem și acum – la fel cum aveam și mai înainte. Numărul lor nu a scăzut deloc. Nicio secție nu și-a sistat activitatea. Cum veneau pacienți – așa vin și acum.

Report.md: Protocoale COVID-19 și obligativitatea testului îngreunează sau nu procedura de intervenție în cazul pacienților cu AVC?

Angela Feodorovici: În mod normal nu ar trebui să apară impedimente. Cu respectarea tuturor regulilor sanitare, se face un coridor prin care trec pacienții suspecți. Ulterior absolut totul este dezinfectat. Introducerea noilor reguli nu influențează nici asupra numărului examinărilor, nici asupra calității actului medical. La fel ca până la pandemie, sunt internați pacienți în regim de urgență. În primele 24 de ore se și fac toate examinările, analiza sângelui, dopler, encefalograma, oftalmologul, cardiologul. Dacă se apare o agravare – procedurile sunt repetate.

Report.md: Este adevărat că atacul vascular cerebral ar fi o consecință a infecției cu noul coronavirus - că anume COVID provoacă coagularea sângelui, generând accidentul cerebral?

Angela Feodorovici: Nu putem spune cu certitudine că AVC ar fi o consecință a pătrunderii virusului COVID în organism, dar, de exemplu, la garda precedentă am avut o pacientă tânără, fără comorbidități. A suportat infecția cu noul coronavirus și, la câteva zile după ce s-a tratat și s-a externat, a făcut un accident vascular cerebral ischemic. Examenul medical amănunțit a demonstrat că pacienta face tromboze în vasele cerebrale. Prin urmare, acest AVC poate fi atribuit ca fiind o consecință a COVID-ului. Științific, nu putem explica însă acest fenomen cu certitudine.

Vitalie Călugăreanu