În timp ce în unele state europene medierea comunitară a romilor a devenit politică publică, autoritățile din Moldova încă nu știu cui îi revine competența de a susține minoritățile de etnie romă. 

Deși în anul 2013, Republica Moldova și-a asumat angajamentul de a dezvolta funcția de mediator comunitar pentru persoanele de etnie romă, numărul acestora a scăzut dramatic, iar cei care mai activează, nu au condiții de muncă, unii nefiind salarizați.

Tudora Loghin activează în orașul Cimișlia în calitate de mediator comunitar. Ea acordă consultații persoanelor de etnie romă din localitate ori de câte ori aceștia apelează la ea. Fie că problema expusă de beneficiar ține de accesul romilor la servicii de educaţie, asistenţă medicală, socială sau încadrare în câmpul muncii, doamna Tudora le dă sfaturi și-i încurajează să bată la ușa autorităților competente. Femeia spune că în orașul Cimișlia numărul persoanelor de etnie romă depășește 200. Deși muncește cu dăruire pentru a-și ajuta semenii, femeia susține că nu este remunerată din partea primăriei. Motivul? Autoritățile n-au bani. „Mai mult de un an și jumătate fac voluntariat. Primăria spune că nu are bani. Dar eu vin la lucru... Oamenii au nevoie de mine”. Chiar dacă, spune ea, de când este instituită funcția de mediator comunitar, rata școlarizării copiilor de etnie romă este mai mare, autoritățile au hotărât să economisească bani neremunerând-o.

Reacția autorităților locale: „Să-i plătească statul!”

 

Viceprimarul de Cimișlia, Florin Berejan, a declarat pentru www.report.md că nu primăria ar trebui să finanțeze funcția de mediator comunitar, ci autoritățile centrale. „La început această funcție era finanțată din bugetul de stat. Ulterior au transferat această povară pe spatele primăriilor. Orice competență delegată din partea statului trebuie să fie acoperită financiar, fiindcă este o problemă de nivel central. Și această competență a statului, atribuită APL trebuia să fie susținută financiar. Au dat bani doar un singur an. Au vrut să ne ungă ochii și apoi să ne pună în cârcă această problemă”, se revoltă viceprimarul.

În 2013, se planifica, în majoritatea localităților compact sau mixt populate de romi (unde locuiesc cel puțin 150 de romi), să fie angajaţi mediatori comunitari - persoane de etnie romă din comunitate, care erau instruite să înlesnească accesul romilor la servicii de educaţie, asistenţă medicală, socială, încadrare în câmpul muncii, documentare şi condiţii mai bune de trai, etc. Cu ajutorul Consiliului Europei, a fost elaborată fişa de post şi Ghidul metodologic pentru mediatorii comunitari. Timp de un an, aceștia au fost salarizați din bugetul de stat, iar după adoptarea Legii privind descentralizarea administrativă, de angajarea, coordonarea și monitorizarea activității acestora se ocupă primăriile. Autoritățile publice locale înțeleg, însă, noțiunea „incluziune” în mod diferit.

Legea descentralizării va „omorî” funcția de mediator

Atâta timp cât această funcție este în subordinea APL, primarii „jonglează” cu ea după bunul plac. Concluzia poate fi extrasă din statistici. Kristina Raducan, expertă în domeniul apărării drepturilor romilor și fondatoare a Asociației  „Romano Alav” Romani Women and Girls Network, spune că în 2013, în localitățile din întreagă țară compact populate de romi erau prevăzute 48 de locuri pentru funcția de mediatori. Au fost angajate, însă, doar 22 de persoane. Odată ce funcția a intrat în subordinea APL, în prezent numărul acestora s-a redus esențial. „Oficial, activează 10 mediatori comunitari. O parte din ei lucrează pe bază de voluntariat, iar câțiva - doar cu jumătate de salariu”, menționează Kristina Raducan.

Ea a precizează că există un pericol mare în cazul în care va dispărea această funcție. „Dacă APL-urile vor încerca să elimine funcția de mediator, consecințele pot fi distructive. Acest lucru presupune în primul rând riscuri economice, deoarece momentan, pentru majoritatea mediatorilor, remunerarea acesta este unica sursă de venit (ținând cont că romii se confruntă cu fenomenul discriminării în câmpul muncii). Alte riscuri țin de abandonul școlar, favorizarea accesului la serviciile de stat, inclusiv facilitarea accesului doctorului în comunitate.

Potrivit Kristinei Raducan, prezența unui mediator într-o comunitate a schimbat modul de gândire și atitudinea romilor față de educație, angajarea în câmpul muncii, implicarea cetățenilor în procesul decizional. Ea crede că autoritățile centrale ar trebui să informeze primarii despre importanța funcției de mediator. 

În România – mediatori sanitari

Și în România există mediatori comunitari, doar că ei sunt specializați pe sănătate. Alina Constantinescu, expertă în drepturile omului, manager în cadrul Institutului Cultural „British Council” din România, spune că inițiativa instituirii unei astfel de funcții a venit din partea unei organizații neguvernamentale specializată în apărarea drepturile romilor. Organizația Romani CRISS a inventat acest lucru: a selectat femei rome din comunități și le-a instruit în domeniul sănătății, ca să devină mediatoare sanitare. „Aceste doamne făceau legătura între doctori și comunități. Așa că, Ministerul Sănătății a făcut din această bună practică, o politică publică, luând astfel această funcție în subordinea Direcțiilor de Sănătate Publică. Femeile au început a fi plătite din bugetul de stat, iar aceasta a fost una din rarele ocazii când statul a preluat un proiect făcut de un ONG și l-a transformat în politică publică”, conchide experta din România.

Funcția de mediator comunitar mai este instituită în țări precum statele Baltice, Franța și Belgia.

Astăzi, 8 aprilie, este sărbătorită Ziua internaţională a romilor. Inițiativa de a marca o astfel de sărbătoare a apărut la Londra, în 1971, la primul Congres Internaţional al Romilor. Scopul unei astfel de zile este de a atenționa societățile asupra problemelor cu care se confruntă romii. De asemenea, în această zi sunt comemorați romii care au fost uciși în timpul Războiului al doilea Mondial.

Lilia Zaharia