Specialiștii încurajează cetățenii să promoveze egalitatea de gen, iar pe jurnaliști - să mediatizeze cazurile, deoarece, chiar dacă avem o legislație care promovează egalitatea dintre femei și bărbați, în Moldova sunt încă frecvente cazurile de discriminare pe criterii de gen, mai ales în domeniul partajării funcțiilor.

În acest an, Roza Bociarova va împlini 28 de ani de când activează în calitate de controloare la ”Apă Canal - Chișinău”. În buzunarul de la halatul ei găsim chei, șurubelnițe, dar și pixuri - ustensile care o însoțesc zilnic. Nu contează dacă afară plouă, ninge sau e zăpușeală, doamna Roza are notate în agendă adresele caselor, apartamentelor cărora trebuie să le viziteze pentru și să le verifice contoarele.

Într-o singură zi, Roza Bociarova trebuie să verifice 40 de contoare / FOTO: Lilia Zaharia (FOTO DREAPTA)

În gura de canalizare

Deoarece contoarele de apă nu sunt întotdeauna la vedere, mai ales când este vorba de case la sol, femeia îmbracă mănușile, ridică cu grijă capacul gurilor de canalizare. Examinează atent interiorul gropii, se apleacă pentru a miroși văgăuna... După ce se asigură că nu o paște nici o primejdie, coboară ca să ia datele contorului și să vadă dacă acesta funcționează. ”Contorul este în siguranță, plomba e la loc, totul este în ordine”, exclamă mulțumită controloarea. Se uită în sus pentru a ochi marginea de care să se agațe și, din două salturi,iese la suprafață. Trece pe hârtie datele contorului, ștergând cu migală înscrisul unde era notată adresa. ”Acum suntem în centrul orașului. Acum trebuie să iau troleibuzul ca să merg la altă adresă care e mai departe”, spune muncitoarea.

Controloarea examinează cu precizie datele contorului de apă/  FOTO: Lilia Zaharia

De la liftieră, la controloare

Spune că îi place munca pe care o face și că, dacă ar avea posibilitatea să întoarcă timpul înapoi, ar alege aceeași profesie. Până ”să se îndrăgostească” de contoarele de apă, doamna Roza a lucrat în cadrul aceleași instituții municipale, doar că era liftieră. În secția unde activează acum, jumătate din angajați sunt femei. ”Majoritatea colegilor sunt cu experiență de muncă. Vin și stagiare mai tinere, dar repede se răzgândesc. Le învăț, le arăt, dar lucrează o perioadă și pleacă”.

Ca și în orice meserie, există și dificultăți: ”S-a întâmplat să mă muște un câine când eram pe teren. M-am confruntat și cu agresivitate din partea proprietarilor caselor unde verificam contoarele. Dar sunt niște situații pe care le depășim”, ne-a spus doamna Roza.

Educator din ”întâmplare”

Cu plăcere și dăruire vine la serviciu și Gheorghe Slubschi. Tânărul este educator în comuna Cotova, raionul Drochia. Spre deosebire de doamna Roza, el cară în geantă materiale didactice pentru micuții de la grădinița din localitate. Este unicul educator-bărbat din comună, iar acest lucru îl face special.

În patru ani de activitate, educatorul a lucrat cu preșcolari de diferite vârste /FOTO: Arhiva personală

Este absolvent al Colegiului Pedagogic "Mihai Eminescu” din oraşul Soroca, specialitatea  ”Pedagogie preșcolară”. A devenit dascăl, întâmplător, spune tânărul. ”M-am dus să depun actele la specialitatea ”Secretariat și Birotică”, dar nu mai erau locuri. Acolo mi-au propus să aplic la pedagogie și voi avea posibilitatea să mă transfer, dacă pe parcurs se eliberează vreun loc. Nu am mai părăsit, însă, grupa. Mi-a plăcut. Din cei patru băieți câți erau în grupă, doar eu activez în calitate de pedagog”, afirmă tânărul.

Prieten cu toți copiii

Din studenție, colegele de grupă l-au motivat și l-au ajutat atunci când întâmpina greutăți, iar tânărul spune că acest model de educație îl implantează și copiilor - să se respecte și să se ajute. ”Sunt prieten cu toți copiii, iar relația cu părinții se bazează pe respect și încredere”, menționează tânărul pedagog. Deoarece este unicul pedagog-bărbat din instituție, în perioada sărbătorilor de iarnă, îmbracă costumul de Moș Crăciun, își îngroșă glasul, ca picii să nu-și dea seama că domnul educator îl înlocuiește pe Moșul cel bun și împarte cadouri.

Educatorul în rolul lui Moș Crăciun, alături de familia sa / FOTO: Arhiva personală

Au trecut patru ani de când educatorul Slubschi deschide zi de zi poarta grădiniței din comuna Cotova. În paralel cu munca din cadrul instituției preșcolare, tânărul a urmat o facultate, cu frecvență redusă, în domeniul ecologiei. Acum, intenționează să urmeze și studii de master. Încă nu a decis ce va face mai departe: să rămână lângă picii din Cotova sau să se dedice protecției mediului. Cert este că, timp de patru ani, a promovat în rândul copiilor toleranța și respectul față de oameni, indiferent de etnie, gen, disabilitate sau categorie socială.

”De la chimistă, la ministră”

Deja de 11 ani este în vigoare Legea cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi care stabilește că, în Republica Moldova, femeile şi bărbaţii beneficiază de drepturi și libertăţi egale, fiindu-le garantate șanse egale în exercitarea lor.

Totuși, sunt restanțe la nivel de educație și percepție. Sorina Ștefârță, directoarea Școlii de Studii Avansate în Jurnalism crede că aceste exemple trebuie promovate de către cetățeni și mediatizate de jurnaliști: ”Dacă e să comparăm cu situația de acum zece ani, cred că a evoluat și percepția societății, și felul în care aceste subiecte sunt reflectate de media. Poveștile unor femei care s-au afirmat în domenii considerate „bărbătești” nu mai sunt o noutate. Totuși, mai sunt frecvente cazurile când aceste povești vin în contextul unor sărbători „internaționale”, precum 8 martie - Ziua Femeii sau „profesionale”, a căror celebrare s-a perpetuat în această parte a lumii. Mai mult, ne încăpățânăm să (nu) acceptăm versiunea feminină a diverselor funcții deținute sau meserii exercitate de femei - de la chimistă până la... ministră; ne mai mirăm de bărbații care practică meserii feminine; și, mai ales, păstrăm „tradiția” atunci când vine vorba de copii și educația lor: fetițele în roz, băiețeii în albastru și nicidecum invers. Așa că mai e mult de lucru, inclusiv pentru jurnaliștii deschiși la minte”, susține Sorina Ștefârță.

Profesii partajate pe criteriul de gen

Sociologul Vasile Cantarji, managerul de proiect al Centrului de Investigații Sociologice și Marketing CBS-AXA, susține că, deși avem legislație menită să asigure egalitatea de gen în domeniul social, economic, politic, în prezent Republica Moldova mai înregistrează restanțe în implementarea acesteia: ”Este o intenție a jurnaliștilor și a societății civile de a echilibra genul. Avem, însă, discrepanțe majore, tradiționale, în domeniul economiei, mai ales în partajarea profesiilor specifice femeilor și bărbaților”, conchide expertul.

Aceste discrepanțe le-au observat și experții din afara țării. Anul trecut, la Geneva, la Sesiunea Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, Republica Moldova a primit recomandări din partea câtorva state-membre ONU să promoveze și să asigure egalitatea de gen în toate domeniile. Atunci Suedia și Slovacia le-au recomandat autorităților din Moldova să amendeze Legea privind asigurarea egalității prin includerea unor criterii precum originea socială, situația maritală, starea de sănătate, orientarea sexuală, identitatea de gen și expresia genului în lista principală de criterii pentru categoriile care trebuie protejate împotriva discriminării. Autoritățile au acceptat recomandările, iar peste patru ani de la ultima evaluare, țara noastră va raporta în ce măsură s-a conformat.

Lilia Zaharia