Elevii claselor a 7-a și a 8-a de la Liceul Teoretic „B.P. Hașdeu” din or. Bălți sunt instruiți cum să-și cunoască drepturile și cum să ceară respectarea lor. Echipa „Un pas spre democrație”, este formată din elevi.

Atât adulții, cât și copiii au drepturi și obligații. Diferența dintre ei este că adulții știu cum și pot să-și apere drepturile. Nu toți copiii au însă această deprindere. Mulți, pur și simplu, nu știu că au drepturi și nici care sunt ele. Pentru o dezvoltare armonioasă a personalității, cei mici trebuie să crească într-un mediu prietenos, printre oameni dragi și pozitivi. Sarcina adulților este de a ajuta copiii să se pregătească pentru o viață independentă, să devină  membri cu drepturi depline ai societății și să creeze condiții pentru dezvoltarea lor fizică și intelectuală.

Orice persoană, chiar de la o vârstă fragedă, se confruntă cu situații în care i se încalcă drepturile, de aceea este necesar să fie cineva alături care să o ajute să le cunoască. De cele mai multe ori copiii încearcă să-și rezolve singuri problemele, dar adesea se confruntă cu situații în care este necesar ajutorul părinților.

Începând cu luna ianuarie, elevii claselor a 7-a și a 8-a de la Liceul Teoretic „B.P. Hașdeu” din or. Bălți sunt instruiți cum să-și cunoască drepturile și cum să ceară respectarea lor. Echipa „Un pas spre democrație”, formată din elevii Anastastia Suslov, Anastasia Timocichin, Darius Chetrari și Putină Valeria au organizat mai multe sesiuni la care au invitat și un expert al Centrului de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului. În cadrul acestor instruiri au vorbit cu elevii despre drepturile și obligațiile lor. La finalul cursului au format patru echipe și au realizat o scenetă în cadrul unui teatru social, în care prezintă încălcarea unuia sau mai multor drepturi și arată felul cum văd copiii soluționarea unor astfel de dileme.

Anastastia Suslov, membră a echipei „Un pas spre democrație”, este elevă în clasa 12-a a Liceului Teoretic „B.P. Hașdeu” din or. Bălți, președinta consiliului elevilor și activistă civică în domeniul drepturilor omului. Primele tangențe cu acest domeniu le-a avut în clasa a 8-a când, împreună cu alți câțiva elevi, monitorizau felul cum sunt respectate anumite drepturi în țara noastră. Anume atunci, spune Anastasia, a conștientizat pentru prima dată că îi este încălcat un drept.

Anastastia Suslov: Este vorba de încălcarea dreptului la igienă și sănătate în școli. Avem o mare problemă în Moldova la acest capitol. În multe școli toaletele sunt afară, la robinet – doar apă rece. Asta dacă în general este robinet. Lipsa săpunului este o altă problemă, a hârtiei igienice, dar și lipsa intimității. Pe atunci învățam într-o altă școală unde aceste cerințe minime erau ignorate cu desăvârșire. Este un lucru atât de banal, dar noi nici nu conștientizam că dreptul la igienă și sănătate în școală ar trebui să fie prioritar. La fel putem vorbi și despre dreptul la opinie, care nu este luată în serios de către adulți. Dreptul la un trai față de abuz, pentru că mulți adulți își permit să bruscheze, să se exprime urât, brutal și chiar să ridice mâna la copii. Sunt drepturi pe care trebuie să le conștientizăm, pentru că, la nivel de percepție, ele s-au instalat strâmb în mintea noastră. De aici a pornit ideea proiectului „Un pas spre democrație” - din interesul față de domeniu și necesitatea de a aborda aceste subiecte cât mai des și de a ajunge cu mesajul la cât mai multe persoane, începând cu școala în care învăț.

Anastasia ne-a spus că, în efortul lor de a impune respectarea drepturilor, abordând problemele de mediu din localitate au fost bruscați. Cineva chiar și-a permis să lovească un tânăr pentru că acesta și-a permis să protesteze cerând un mediu mai curat.

Anastastia Suslov: O doamnă înjura și se exprima foarte urât în raport cu noi. Chiar administrația unei școli a pus într-o lumină proastă niște tineri pentru simplul fapt că au îndrăznit să ceară la un protest să le fie respectată opinia.

Report.md: Copiii știu ce trebuie să facă atunci când li se încalcă un drept? Știu pe cine să consulte și de la cine să ceară ajutor? Cine îi ghidează cum să procedeze?

Anastastia Suslov: Dacă, de exemplu, la școală sunt bruscați de un profesor în fața tuturor, le-am explicat copiilor instrumentele prin care ei pot să raporteze cazul - prin intermediul consiliului elevilor sau al profesorilor. Chiar pot merge direct la administrația școlii, pentru că le-am explicat că administrația nu este dușmanul lor ci, dimpotrivă, prietenul lor care este deschis pentru a-i ajuta și a le oferi sprijin.

Report.md: Din discuțiile pe care le-ați avut cu elevii, ei știu care le sunt drepturile? Știu că au drepturi?

Anastastia Suslov: În general da, dar am constatat că multe din drepturi erau necunoscute pentru ei. Am vorbit, am analizat și am lucrat împreună având la bază Convenției ONU privind drepturile copiilor și unele legi care vizează drepturile lor.

Proiectul „Un pas spre democrație” a inclus și un teatru social în care elevii au format patru echipe și au înscenat încălcarea unor drepturi: dreptul la timpul liber, dreptul la educație incluzivă, dreptul la sănătate, impactul stereotipurilor și relația profesor-elev. În baza acestor scenete, elevii au analizat mai multe situații din experiența lor proprie în care le-au fost încălcat anumite drepturi și au căutat împreună soluții pentru ca, pe viitor, să știe cum să procedeze pentru a-și apăra drepturile lor și ale semenilor.

Anastastia Suslov: Participanții au rămas încântați de acest exercițiu. A fost prima lor experiență în care cineva a discutat cu ei despre problemele cu care se confruntă și i-a ajutat să înțeleagă că și copiii au drepturi și cum pot face ca acest mecanism de protecție a drepturilor lor să funcționeze. Unii au fost motivați să se implice activ și în activitatea liceului, încadrându-se în consiliile elevilor, pentru a putea astfel să transmită și altora cunoștințele acumulate, pentru a-i face și pe alții să-și facă auzită opinia.

Report.md: De ce ați înscenat încălcarea unui drept anume prin teatru social?

Anastastia Suslov: E o posibilitate pentru tineri de a se exprima într-un mod mai artistic, pentru ca adulții să-i audă, să le asculte necesitățile și să-și schimbe anumite atitudini și comportamente față de copii. Liceul nostru practică de ceva timp metoda aceasta de teatru social. Tinerii au fost provocați să iasă din zona lor de confort.

Majoritatea scenetelor au vizat problemele din mediul școlar: interacțiunea dintre profesor-elevi, elev-elev și elev-părinte. Au identificat diferite circumstanțe în care le erau încălcate drepturile la libera exprimare, opinie, participare, identitate, timp liber și recreere. În una din scenete a fost abordată tema stereotipurilor de gen. Tinerii au arătat printr-o simulare a judecății mai multe experiențe în care fetele și băieții sunt discriminați pentru felul cum arată. Asta inhibă și generează apariția unor stereotipuri care afectează, într-un final, calitatea vieții tinerilor.

Report.md: Care a fost mesajul transmis elevilor-spectatori, dar și celor implicați în acest proiect?

Anastastia Suslov: Li s-a oferit spațiu să se exprime și să fie auziți. Acesta a fost unul din obiectivele noastre - să le arătăm o practică bună, o experiența din care ei să învețe că trebuie să se exprime, să-și vorbească, să-și arate emoțiile și să denunțe cazurile în care le-au fost încălcate drepturile. Au aflat că pot cere să li se respecte drepturile. Le-am explicat cum pot să-și dobândească dreptatea și la cine să apeleze.

Report.md: De la ce vârstă copiii simt că au drepturi și încep să ceară ca ele să le fie respectate?

Anastastia Suslov: Adulții au un obicei prost de a inhiba copiii atunci când le spun că știu să invoce doar că au drepturi, dar uită de obligații. Din păcate, copiii nu-și cunosc drepturile. Cam pe la 12 ani ei încep să înțeleagă că au unele libertăți și drepturi care ar trebui să le fie respectate, dar ei nu cunosc care sunt acestea și cum ar putea face așa încât să fie luați în serios și să-și impună opinia.

Report.md: Cine le vorbește copiilor despre drepturile lor? Le vorbesc părinții acasă despre asta sau învață la școală?

Anastastia Suslov: Asta și este problema. Și de asta am pornit proiectul nostru, pentru că prea puțin se vorbește despre drepturile copiilor. În programul școlar sunt doar câteva teme la acest subiect. Se vorbește foarte general și ambiguu. Chiar nu înțeleg de ce adulții se tem să le permită copiilor să aibă cunoștințe în privința drepturilor lor. Probabil că se gânesc că vor deveni mai rebeli, mai neascultători. În mod normal, aceste drepturi ar trebui învățate la școală sau în familie, cu exemple din viață. Dacă în familie există violență, asta se va reflecta și asupra copilului, asupra viitorului său.

Report.md: Reieșind din experiențele expuse de cei care au participat la proiect, care drepturi le-au fost cel mai des încălcate?

Anastastia Suslov: Mediul în care li se încalcă cel mai des drepturile este școala și familia. Unii copii sunt abuzați de către părinți sau limitați în unele lucruri, cum ar timpul liber și recreerea. Copiilor le este complicat să aleagă singuri ce să facă în timpul liber, iar părinții, drept pedeapsă, îi lipsesc de acest timp liber.

Report.md: Tot mai mulți profesori vorbesc despre lipsa respectului din partea elevilor. Copiii știu că au drepturi, dar uneori uită că au și responsabilități. Ar fi posibil un echilibru?

Anastastia Suslov: Adulții, dar și copiii, confundă conceptul de obligațiune și responsabilitate. Când vorbim despre drepturile copiilor, la pachet vin și niște responsabilități care ar trebui să fie respectate de ambele părți. Noi am popularizat zicala: „Drepturile mele se termină acolo unde încep drepturile altuia”. Ar trebui să fie respectate limitele. De exemplu, dacă ai dreptul la educație, înseamnă că ai responsabilitatea de a respecta școala, de a respecta profesorii, de a-ți respecta colegii etc. Sunt practici care se învață. Dacă unui copil nu-i sunt respectate drepturile, el ni-și va cunoaște nici responsabilitățile. La finalul proiectului am avut de soluționat un caz de bullying la școală. O elevă s-a apropiat de noi, fiind foarte deprimată. Plângând, ne-a povestit că în clasa ei ea este victima bullying-ului, iar colegii săi o bruschează și o umilesc. Împreună cu administrația școlii am rezolvat această situație. Au fost câteva sesiuni cu dirigintele care le-a vorbit despre ceea ce se întâmplă. Și elevii și-au schimbat atitudinea. Peste o perioadă am comunicat cu acea fată și mi-a spus că totul este în regulă. Copiii trebuie să știe că adulții le vin în ajutor în momentele când se confruntă cu probleme.

Din păcate, nu toate drepturile copiilor sunt respectate. Deși există o mulțime de probleme nerezolvate, o atenție sporită ar trebui acordată anume drepturilor copiilor, pentru că, de modul cum îi educăm și tratăm depinde viitorul lor, al țării și al umanității.