Europarlamentarul român a încercat, într-un interviu acordat EurActiv, să descifreze motivele care au stat în spatele alegerii făcute de moldoveni, avertizând că nimeni nu va trage de mânecă elitele de la Chişinău pentru a se apropia de Bruxelles.

EurActiv: Care este explicaţia dumneavoastră pentru victoria lui Igor Dodon în R. Moldova?

Cristian Preda: - Igor Dodon a câştigat pentru că a avut parte de o susţinere semnificativă din partea elitelor politice, administrative şi financiare din R. Moldova.

Maia Sandu a fost considerată un soi de outsider care contestă tot şi, cu toate că a făcut o cursă extraordinară, reuşind să adune simpatia multor cetăţeni, a fost efectiv blocată de către politicieni, de către membrii establishmentului – puţini au fost cei care s-au pronunţat în favoarea ei, atunci când făcut-o au zis cu jumătate de gură că o susţin.

Pro-europenii au ţinut-o multă vreme într-o poziţie de marginalitate, au considerat-o un actor straniu în jocul politic din Moldova. Din păcate, i-au lipsit puţine voturi, câteva zeci de mii pentru a câştiga. E însă liderul opoziţiei din R. Moldova şi sunt convins că va juca un rol important, dacă va şti să clădească pe succesul pe care l-a avut, fie el şi partial. Nu e  învingătoarea, dar e clar că e o figură care contează în politica de la Chişinău.

Vom vedea însă ce va face Dodon şi cum anume regimul se va modifica pentru că declaraţiile au fost radicale. Acum, ultima versiune este că nu va denunţa Acordul de Asociere cu UE, pe care l-a criticat şi pe care l-a considerat o formă de sclavie pentru economia moldovenească. Ceea ce este fals, dar a insistat că, păstrând Acordul de Asociere, va consolida relaţiile cu Rusia. Vom vedea ce înseamnă asta economic în primul rând. Politic ne imaginăm ce înseamnă, pentru că influenţa rusă este, din păcate, foarte mare în R. Moldova.


- Colegii de la Report.md au făcut un reportaj în mai multe sate din R. Moldova, unde erau foarte multe grădiniţe, canalizări etc. făcute cu bani din România, Germania, şi totuşi în primul tur Igor Dodon a câştigat cu peste 70-80%. De ce nu contează investiţiile europene la vot?

-S-ar putea să le fi fost mai frică de Moscova decât ne putem noi închipui. Impresia mea este că în Moldova au votat pentru Dodon şi cei care îşi doresc din tot sufletul o apropiere de Moscova, dar şi cei care se tem de Moscova şi au considerat că un pro-rus poate să calmeze, poate să modereze puţin tensiunea din relaţia Chişinău - Moscova.

Nu e însă exclus ca, pur şi simplu, sătenii să nu fi avut informaţia ca banii româneşti au refăcut grădiniţele. E un întreg program şi, din păcate, informaţia asta nu e cunoscută de multe ori nici în România. De multe ori, în România se vorbeşte despre relaţia cu R. Moldova în termenii în care se vorbea la începutul anilor 90, în termeni poetici, metaforici şi nu politici.

- România şi UE au făcut greşeli în relaţia cu R. Moldova?

- Şi România şi alte state membre au căutat să sprijine R. Moldova într-un parcurs european. Moldova a fost pentru mai mulţi ani un elev model al Parteneriatul Estic, era data drept exemplu de reuşită.

După alegerile din 2014 n-a mai fost posibilă o guvernare coerentă şi asta pentru că, din nefericire, corupţia a afectat şi partide importante şi procesul de guvernare în general. Asta însă n-a însemnat o curăţire a politicii în Moldova, pentru că în acest moment există o persoană, un oligarh care controlează guvernul, domnul Plahotniuc. Din păcate, elitele politice de la Bucureşti nu au reuşit să se separe de acest coordonator - cum el însuşi îşi spune - şi să încurajeze o politică deschisă la Chişinău. În acest moment, politica e, într-un fel, confiscată de un factor străin ei, pentru că domnul Plahotniuc nu e ales de nimeni.

Există, de fapt, o criză democratică la Chişinău şi trebuie s-o recunoaştem. Cei care sunt pro-europeni sunt şi pro-oligarhi. Or asta e marea dificultate pe care Maia Sandu a dorit să o rezolve şi nu a reuşit, neavând sprijinul de care avea nevoie. Sprijinul care a venit de la cetăţenii din R. Moldova a fost, din păcate, insuficient. Dacă ar mai fi avut 70.000 ar fi fost astăzi preşedintă, cum personal mi-am dorit.

- Ultimii premieri moldoveni au făcut prima vizită externă la Bucureşti. Dodon a spus că se va duce la Moscova. E un semnal?

- Prima vizită pe care o face un preşedinte sau un premier e, simbolic, foarte importantă. Nu-i o surpriză că Dodon merge la Moscova, ar fi fost o surpriză, desigur, dacă ar fi mers la Bucureşti şi ar fi fost o mare surpriză dacă ar fi mers la Bruxelles.

Cred că, în acest moment, miza e relaţia cu UE, nu cu unul dintre statele membre, cu România. Evident că avem legături foarte speciale. Evident că Moldova are o relaţie cu Moscova pentru că foarte mulţi cetăţeni ai R. Moldova lucrează în Rusia, foarte mulţi sunt rusofoni şi nu e ceva straniu în faptul că există o relaţie între Chişinău şi Moscova. Ar fi fost însă ceva cu totul şi cu totul special dacă toată această logică a relaţiilor bilaterale cu România, respectiv cu Rusia, ar fi fost răsturnată şi Dodon s-ar fi gândit să meargă la Bruxelles.

Relaţiile cu Bucureştiul şi cu Moscova vor continua să fie foarte complicate pentru că ţara este împărtiţă în rusofoni şi românofoni, pentru că n-au găsit o soluţie de a pune împreună aceste două sensibilităţi şi aceste două aspiraţii politice.

E posibil ca marele perdant în Moldova de astăzi să fie relaţia cu Bruxelles, ceea ce se poate pierde în acest moment e un drum european.

Citiți interviul integral pe EurActiv.ro