CRPE lansează raportul Campanii electorale toxice: Dezinformare și propagandă la Chișinău în care povestim despre principalele mesaje de propagandă și știri false ce au fost promovate în timpul campaniei electorale de la Chișinău din Noiembrie 2020. Cine a fost vizat de aceste mesaje, cine au fost principalii promotori, dar și cum se aseamănă campania de dezinformare de la Chișinău cu mesajele promovate în regiune.

Raportul complet poate fi accesat aici. 

La Chișinău fiecare rând de alegeri a venit cu o întreagă paletă de știri false, dezinformări și informații toxice. Alegerile prezidențiale din 2020 nu puteau să facă excepție și, poate chiar mai mult ca altădată, campania electorală a fost inundată cu astfel de mesaje. Iar cele mai multe au avut-o ca țintă pe Maia Sandu, candidata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) și principala amenințare pentru președintele în funcție, Igor Dodon.

Multe dintre dezinformările promovate cu insistență de Igor Dodon, Partidul Socialist, presa pro rusă sau afiliații acestora sunt, de fapt, reciclări ale unor mesaje folosite de actorii pro Kremlin în regiune și apărute și în precedentele alegeri din 2016. Maia Sandu a fost acuzată că duce o politică anti rusească, că este manevrată de țările occidentale și va vinde pământurile Moldovei străinilor, va închide școli și spitale sau va ruina Republica Moldova prin ruperea legăturilor cu Rusia.

Mesajele manipulatoare nu au avut însă efectul așteptat de către cei care le-au promovat. Și probabil cel mai bun exemplu este încercarea de obstrucționare și influențare a votului din diasporă. Igor Dodon i-a numit „electorat paralel”, care nu înțelege ce se întâmplă în Republica Moldova, supărat pe votul acestora din primul tur. Portaluri pro ruse au postat numeroase dezinformări privind „transportul organizat” la vot în diaspora vestică, acuzându-i pe aceștia că sunt plătiți pentru a vota cu Maia Sandu. Rezultatul a fost o umilință pentru președintele în funcție: 93% dintre cetățenii din diasporă au votat cu Maia Sandu, Igor Dodon câștigând doar în Rusia, Turcia, Belarus și Bulgaria.

Ceea ce s-a întâmplat însă în Moldova, în timpul campaniei prezidențiale, nu a diferit substanțial față de alegerile din regiune din punct de vedere al mesajelor. Atât Georgia, cât mai ales Ucraina, s-au confruntat cu campanii agresive de dezinformare, venite fie pe filiera rusă, fie prin intermediul oficioaselor pro ruse interne. Tipul de mesaje, fie ele conspiraționiste sau vădit anti europene, dar  și grupurile țintă au fost similare.

Într-o analiză recentă a CRPE subliniam că mesajele false, deseori anti europene, au crescut în intensitate în întreaga regiune a Mării Negre în timpul pandemiei de COVID-19. Pe termen mediu și lung, expunerea îndelungată a populației din zonă la astfel de mesaje, fără un răspuns clar din partea Bruxelles-ului, va afecta poziția Uniunii și relația sa cu țările din regiune.

Autori: Alexandru Damian, Vlada Șubernițchi.

Acest material este parte a proiectului "Identificarea,  expunerea și deconstruirea campaniilor de dezinformare și știri false promovate de Federația Rusa în Republica Moldova și regiunea extinsă a Mării Negre”, implementat de CRPE-Republica Moldova, în parteneriat cu Report.md, și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation, un proiect al German Marshall Fund.