10 august 2019: Se fac 29 ani, 1 lună și 28 zile de la Mineriada care i-a lăsat pe români mai dezorientați, mai dornici să fugă, să își părăsească propria țară, capturată de politruci, interese oculte, facțiuni rezultate din fosta poliție politică. 

La 29 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie 1990 nu doar "mineriadele" au continuat - 1991 a atins apogeul manipulării, al cultivării urii între categoriile sociale, al minciunilor spuse cu seninătate și, apoi, mai târziu, al mistificării faptelor până la a provoca neîncredere în orice. Mineriadele din 1990 / 1991 au până azi efecte devastatoare.

Manipularea s-a sofisticat, tehnologiile au propagat-o rapid, iar țara s-a golit. Din ce în ce. Adevărul, pus într-o oglindă de cioburi, și-a pierdut credibilitatea; diversioniștii s-au așezat pe un câmp tactic și dezinformările au fost așezate strategic pe tabla de joc. Au urmărit să umbrească și dramul de adevăr rămas, să clatine valorile, să compromită vocile critice, să le intimideze, să le stingă.

Ce mai e adevărat azi? Nu mai bagi mâna în foc pentru nimic, pentru nimeni. Scena publică a devenit adesea o Glină în care deșeuri toxice pentru minte, integritate, valori au fost vărsate fără ecologizare. 

Iar când terenul a fost pregătit, intervenția în forță era la un pas distanță. Adevărul devenind evident, au dat drumul la gaz. Cercetarea dosarului zilei de 10 august se plimbă între instituții. 

Cercetarile în cazul Colectiv stau. Dosarul Revoluției stă. Dosarul Mineriadelor stă. 

Doctrina Gerasimov: măsuri non-militare aplicate celor care protestează

Analistul Cristian Pârvulescu, decan al Facultății de Științe Politice, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, observă, într-un interviu acordat EURACTIV.ro: "Suntem antrenați, nu doar statele ai căror cetățeni suntem, ci și noi, cetățenii obișnuiți, într-un nou tip de război.Iar acest război a fost cât se poate de clar definit într-un articol publicat în 2013 de generalul Valerii Gerasimov, șeful Statului major al Armatei ruse - ideile sale fiind sintetizate în așa zisa doctrină Gerasimov - pentru care regulile războiului s-au schimbat, iar rolul mijloacelor non-militare în atingere a obiectivelor politice și strategice a crescut.

Mai clar, pentru a cita exact, Gerasimov explica: «Obiectivul metodelor aplicate în caz de conflict a fost modificat în direcția utilizării pe scară largă a măsurilor politice, economice, informaționale, umanitare și alte măsuri nemilitare - aplicate în coordonare cu potențialul de protest al populației.»”

Repetată, mistificarea adevărului devine realitate

De 30 de ani încoace, manipularea se înfiripă în mintea fiecăruia pe post de adevăr, iar manipulatorii își văd nestingheriți de treabă, pentru că jumătățile de adevăr, trunchierea, dezinformările, dacă sunt repetate în continuu, pe canale mediatice puternice, se cumulează, insidios, în mințile noastre.

Români contra români - de afară, din țară, de la sat sau de la stat, din urbe, din subteran sau din banlieue, de oriunde. Important era să fie dezbinați. Să fie propagată ura între categorii sociale, adesea în familie, între părinți și copii, între rude, între membrii aceleiași familii, așa cm pe vremuri se turnau frate pe frate și soț pe soție; trunchieri și dezinformări au ajuns să fie vândute pe post de adevăr. O pâine cu mult plastic, vândută și consumată zilnic, la ore de maximă audiență.

Raluca Radu, cadru didactic al Universității din București, specializată în Deontologia comunicării publice, subliniază că dezinformarea este "un termen inventat de sovietici" și că are la bază nu doar intenția, este în linie cu o strategie. "Dezinformarea este comunicarea politică sau comercială, bazată pe omisiuni, pe contextualizare greșită, sau pe minciuni amestecate cu adevăr, în scopuri strategice – care pot fi schimbarea direcției unui vot, provocarea panicii, identificarea unor țapi ispășitori pentru a schimba atitudini și comportamente."

În căutarea unui termen pentru a contracara fenomul amestecului de minciună și adevăr, Comisia Europeană a utilizat inițial Fake news, apoi a preferat termenul "Disinformation". Comisia Europeană a organizat un grup de lucru la nivel înalt pentru a combate acest fenoment. Periodic, este monitorizată activitatea prin rapoarte specifice și cazuri-școală pentru dezinformare sunt prezentate pe site-ul EU Vs Disinfo

29 de ani, 1 lună și 28 de zile

În 10 august se împlinesc 29 de ani, 1 lună și 28 de zile de la Mineriada din 1990. 

Atunci: 

- Minerii au fost scoși din subteran și aduși cu trenurile la București. E de notorietate că interimarul președinte al Republicii, Ion Iliescu, le-a făcut un îndemn să vină, să apere capitala de protestatarii din piață, pe care i-a numit "golani". Liderii politici ai vremii, auto-instalați la conducerea țării, au discutat cu liderii minerilor; și unii, și alții au mobilizat oamenii din subteran să vină la București. Ce a urmat e știut. Minerii au fost transformați în organe de execuție publică. Cu vorba și bâta.

"Am găsit la PeNeȚeu droguri, arme, muniție, mașină de scris automată, bani." - arată clipurile care au surprins istoria. 

Cuvintele s-au golit de sensul inițial și au devenit simbol (ex. "Golanii" din Piața Universității);

Ce au înțeles românii aflați în fața televizoarelor?

Ce diferență este între atunci și acum - ce înțeleg cei care consumă pretinse informații?

Ieri minerii, azi categorii sociale întregi care se bucură auzind promisiuni, măriri de pensii și salarii - victime, poate, la rându-le ale manevrelor politicianiste, oameni folosiți de politicieni în acord cu unii lideri de-ai lor, pentru a propaga o reflexie trunchiată de adevăruri.


10 august 2018 Un amplu protest a fost anunțat prin rețelele de socializare pe 10 august. La acesta urmau să participe români veniți din afara țării. Telefoanele au început să curgă încă de la orele prânzului. Părinți din provincie își sunau copiii, din București, să nu cumva să meargă la protest, pentru că vor fi violențe. Undeva, pe niște canale la care se uită părinții copiilor din București, zvonul că vor fi violențe circula deja. Cum?

Manipulările au curs de când a început protestul, culminând cu presupusa devalizare a sediului Spring Time, din Piața Victoriei. Un grup de jandarmi a fost trimis acolo. Nu a putut înainte, s-a blocat în mulțime, nici nu avea cum altfel. 

O femeie jandarm a fost atacată de huligani; s-a creat o ambuscadă - imaginile video arată însă că jandarmerița a fost, practic, unii protestari împotriva huliganilor. Astfel, ea a fost scoasă din mulțime. 

Transferată la spital, oficialitățile au continuat cu manipulările, inclusiv cu a răspândi ideea că va rămâne imobilizată de viață (din cauza unei pretinse fracturi la coloană). 

Jandarmerița a ieșit din spital fugind de ziariși, camerele arătând astfel cât de șubredă a fost baza de adevăr în manipulare. În ciuda adevărului, care nu a contat, zeci de protestari, inclusiv copii, au fost gazați de forțele de ordine. Unii au fost bruscați și loviți. 

Protestarii au fost numiți drogați. Au fost amenințați cu anchete. 

Rubrica Facts, not Fake își propune să decupeze fragmente din realitățile României și ale Republicii Moldova; imagini greu de uitat, de acum un an, petrecute la 10 august 2018, și de acum aproape 28 / 29 de ani, la fel ca mineriadele, au nevoie de clarificări. Fața întunecată a manipulării face, altfel, să fie umbră peste tot. 

Forța împotriva protestarilor

- folosită în martie, 2017, în Rusia; imaginile le-au amintit utilizatorilor de rețele de socializare de imaginea femeii în rochia albastră, luată pe sus, de forțele de ordine, în București, în timpul mineriadei din 1990, București.

Imaginile arată că momentele cruciale sunt amintiri vii în memoria colectivă, în ciuda trunchierilor și a mistificărilor.

TEMELE MANIPULĂRII

tema 1: droguri la PeNeȚeu, varianta 2019

Au încercat să inoculeze ideea că vocile critice au consumat "ceva".

Vremuri noi, metode vechi: manipularea "droguri la PNȚ" a devenit "droguri la protest". 

N-a prins. 

Dar aceste lucruri au existat, chiar dacă acum nu se mai văd și par neverosimile. 

"Drogați", "au consumat ceva", "plicuri cu droguri pe jos" - astfel încercau autoritățile, înainte de alegerile europarlamentare din 2019, să compromită vocile critice. Mai mult, Carmen Dan, ministrul de interne, cerea anchetă la adresa protestarilor; anchetă despre care nu mai spun nimic, la fel cum nici un fel de probe nu au fost prezentate vreodată în spațiul public. 

Video: 14 mai 2019, la scurt timp de la mitingul PSD de la Iași, întâmpinat cu contra-manifestații

În timp ce ministrul de interne, Carmen Dan, anunța că îi va ancheta pe contra-manifestanții de la mitingul PSD organizat la Iași, în mai 2019, Florin Iordache perpetua tema drogurilor pentru a îi eticheta pe protestatarii critici la adresa guvernării.

Pare neverosimil, dar fapte sau vorbe, multe, multe vorbe - acestea rămân consemnate de memoria prelungită în internet:

  • 14 mai 2019, Florin Iordache, fost ministru al Justiției, parlamentar, în ajunul alegerilor europarlamentare, declara despre grupul de persoane care își exprimau în stradă nemulțumirea făță de guvernarea PSD-ALDE:
  • "Am văzut că la anumite manifestări erau pe jos plicuri cu droguri."
  • După mitingul de la Iași, Liviu Dragnea a spus că a văzut "filmulețe când se vorbea în #Rezist de jointuri, sigur că te duci cu gândul acolo."
  • Dragnea declarase anterior, la România TV, că, în timpul contramanifestațiilor organizate în timpul unui miting PSD, ”tineri cu ochii injectați au luat un om bătrân, l-au pus pe jos și au început să dea cu picioarele în burtă”. Ministrul de interne, Carmen Dan, a anunțat imediat anchetă și a fost susținută public de parlamentarul Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților, membru al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, fost ministru inițiator al Ordonanței de urgență 13/2017.

La 29 de ani de la "Am găsit droguri la PeNeȚeu", cât este de pregătit telespectatorul să distingă între ceea ce îi este servit - adesea vorbe, vorbe, vorbe

Reamintim și alte momente în care protestatarii au fost făcuți "drogați" sau "autiști", de persoane aflate la cel mai înalt nivel în stat, declarații făcute nu doar pe televizioarele de acasă, ci și în cercurile diplomaților, în cercurile oficiale, europene. Nu au ținut cont și au discriminat categorii care ar trebui protejate, iar efectele se propagă adesea fără a fi sesizate: prin repetiție, imaginea se așază uneori, insidios, chiar și în mintea acelora care nu vor să dea crezare vorbelor goale.

  • Protestele din 10 august 2018: Dăncilă și PSD spun lumii că protestatarii erau drogați și plătiți să dea jos Guvernul. (se arată în textul unui articol publicat de Ziare.com)
  • Reacția unui europarlamentar german, după discuțiile cu premierul la Bruxelles, august 2018: "Premierul Dăncilă ne-a spus că protestatarii erau drogaţi” (ProTV, septembrie 2018) 
  • Deputatul român Raeţchi a cerut explicații guvernului român, în special, premierului, pentru a spune public de unde ştie că la protest au fost manifestanţi drogaţi.
  • După întâlnirea cu premierul Viorica Dăncilă în Parlamentul European, Ska Keller, co-preşedinta grupului verzilor, a relatat explicațiile premierului român: "A spus că se bănuieşte că protestatarii au fost trimişi din afară şi că erau drogaţi”. (26.09.2017) Ziarul de Iași
  • Steluța Cătăniciu, comisia Justiție, Parlamentul României, despre Ludovic Orban: 'Parcă e DROGAT! E josnic ce face' (2 aprilie 2019) Știri pe surse 

 

  • 1990, miner, București: Am găsit la PNȚ-eu droguri, arme, muniție, mașină de scris automată, bani.
  • 1990, Ion Iliescu: Minerii au găsit la PNȚ arme, droguri, sticle incendiare și prafuri euforizante

Istoria recentă revine în actualitate

În 1990, publicul larg - o mare parte a lui - nu cerea dovezi, nu cerea fapte, se mulțumea cu vorbe.

Pe atunci publicul primea informația ca pe un "glonț magic", fără privire critică. În teroriile comunicării publice, "glonțul magic" (De Fleur, apud Coman, 2007, 154) este catalogat acolo unde îi este locul, la efectele puternice pe care mass-media le-ar avea asupra individului. În acea paradigmă, individul este influențat în așa măsură, încât acest efect s-ar reflecat până la nivel de acțiune. Mesajul presei ar fi un instrument vrăjit pentru modelarea opiniei publice. (id, 155). Practic, iei de bun ce ți se servește. De obicei, de la televizor. Fără nuanțe. 

Mai funcționează această paradigmă, aplicabilă în alte timpuri? S-a cizelat publicul? Dă mai multă atenție faptelor?

Republica Moldova: fața întunecată a realității lor

O privire în părțile mai puțin umblate din Republica Moldova arată că resorturile dezinformării, ale mistificărilor vin pe un fond în care oamenii, prea greu încercați, așteaptă să fie arătat un vinovat, de obicei, unul extern lor. 

Ei vor crede mai ușor că cineva din afară este de vină. Dușmanul, da, el trebuie identificat și pus la zid, chiar dacă el contribuie cu bani și regiunea se dezvoltă datorită acestor fonduri. 

Acele sate nu mai e nevoie de adevăr

Fața nevăzută a manipulării începe cu adevărat în acele sate în care oamenii nici nu mai au nevoie de adevăr, trăiesc în adevărul lor. Și nimeni, nici măcar copiii plecați în străinătate, în Vest, de unde le trimit bani părinților, lor, nu îi va convinge să iasă din convingerile lor.

Sclavii propagandei

Am văzut cum funcționează propaganda „în teren”. Cum mutilează mințile oamenilor. Am văzut cum arată sclavii îndrăgostiți de călăii lor.

400 de localități din Republica Moldova au „moștenit”, din perioada sovietică, depozite cu peste 7245 de tone de pesticide.

NATO, delict semantic de 9 mai, în Găgăuzia

Ecranul GPS-ului ne confirmă că mai avem vreo 20 de kilometri până în satul Gaidar, acolo unde vrem să facem un reportaj despre oamenii care zeci de ani au respirat aer poluat. Pe o bubă de deal, chiar vis-a-vis de brigada de tractoare, au fost depozitate 60 de tone de pesticide sovietice și, mai ales vara, era imposibil de respirat. Anul trecut, în cadrul unui proiect NATO, aceste pesticide au fost evacuate – au fost transportate pentru distrugere în Polonia. 

  • Ce cred oamenii despre NATO și despre evacuarea pesticidelor, care îi otrăveau?

"- Dumneavostră nu vi-i rușine? Nu vi-i rușine să puneți așa întrebări în așa zi?!" 

 

 

 


  

Un alt reportaj arată că "Fapte, nu vorbe" nu li se aplică lor

Autonomia Găgăuză rămâne regiunea cu cea mai puternică influență rusească, iar populația votează masiv partide pro-ruse. Bani pentru subzistență și dezvoltare vin din Vest. De exemplu, doar prin programul SARD (susținerea agriculturii și dezvoltare rurală), Uniunea Europeană a investit în UTAG peste 7,1 milioane de dolari.

Proiectele au fost diverse și au vizat, în special, susținerea inițiativelor antreprenoriale și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, reabilitarea infrastructurii și promovarea cooperării intercomunitare.Rezultatele ultimelor alegeri parlamentare evidențiază un puternic atașament al localnicilor față de partidele pro-ruse.

Localnicii  aproape că nu vorbesc română, uită găgăuza, înțelegându-se între ei preponderent în rusă. Nu citesc și nu urmăresc emisiuni în limba română.

În loc de concluzii 

Se face în curând anul de când guvernul a folosit forța împotriva protestatarilor - români, din țară, din străinătate, adunați în Piața Victoriei. Cu implicații puțin văzute. 

Se fac aproape 30 ani de la Mineriada care i-a lăsat pe români mai dezorientați, mai dornici să fugă, să își părăsească propria țară, capturată de politruci, interese oculte, facțiuni rezultate din fosta poliție politică. În 10 august se împlinesc 29 de ani, 1 lună și 28 de zile.
Reportaj realizat în cadrul proiectului "DGcademy Facts - not Fake / Tools for Moldovan journalists to combat disinformation and propaganda", sprijinit de National Endowment for Democracy