Ca la poarta Iadului   Chișinău    

Vine Paștele, mâncăm din... drum

În timp ce legislația Uniunii Europene în domeniul alimentar protejează cetățenii, oferindu-le produse sigure, la Chișinău, indiferența autorităților pune consumatorii în pericol.

„Priveliștea” din jurul Pieții Centrale din Chișinău, în special în ajunul sărbătorilor, când cererea crește, te șochează pur și simplu. Și asta chiar dacă în imediata apropiere se află și Ministerul Afacerilor Interne, și Pretura sectorului Centru.

Carnea înșirată în drum

La o tejghea, o doamnă ne propune carne: „E proaspătă și porcușorul e tinerel, fără grăsime. Dacă luați mai multă, mai las din preț”, îndeamnă femeia. Masa unde stă întinsă carnea este chiar în partea Autogării Centru, locul de unde pornește transportul inter-urban, mai exact de unde pornesc autocarele spre Dubăsari și Criuleni.

La câțiva metri o tânără încearcă să ademenească clienți cu altfel de carne. Cică vinde carne de miel, dar nu există nici un indiciu care i-ar confirma spusele. Poate fi și de pisică (că n-ar fi primul caz). „La Paște nu se prea mănâncă porc. Așa e tradiția - cu miel. Poftiți…”, arată femeia cu o mână spre un patruped decapitat. În altă mână avea o crenguță ofilită de liliac cu care alunga zburătoarele atrase de mirosul de sânge și mizerie.

Cu câțiva pași mai la vale este „hala” cu salam în aer liber - cu slănină sau fără, vânzătoarea te asigură că la ea e cel mai bun preț.

Lângă masa unde se vindeau coroane și flori pentru morți o bătrână vinde brânză. Spune că e proaspătă. „Iată și zerul. Acuma dimineață a fost scoaptă. Vaca e sănătoasă, vaccinată”, își face reclamă bătrâna în timp ce dezvelea calupul de brânză înfășurat într-o strecătoare.

Vin „Gura Căinarului” 

Doi bărbați, cu câteva damigene de tărie, devorau un pește afumat, având în mâini câte un pahar pe jumătate cu vin: „Avem și de casă, da aista-i ca șampania. Cu o bucată de carne pe masa de sărbători, mă vei pomeni!”, spune unul din bărbați, toarnă un pic de băutură în capacul unei damigene și-i dă unei doamne să deguste. „La magazin nu știi ce cumperi, îl guști doar acasă. Dar aici, vedeți, ce condiții?”, se laudă vânzătorul de oportunitățile pe care le are clientul din drum.

Într-adevăr așa condiții de comercializare avem doar în Moldova. În țările comunitare, consumatorii nu au așa „oportunități”. Politica UE privind siguranța alimentară vizează întregul lanț alimentar.Când vorbim despre siguranța alimentară, legislația UE se bazează pe următoarele principii comune, asupra cărora au convenit toate statele membre: protecția sănătății publice, a sănătății plantelor și a sănătății și a bunăstării animalelor.

Fără controale

Și în Moldova există o armonie între om, plante și animale. În drum, vis-a-vis de masa cu damigene cu vin se vând flori - bulbi de lalele. Mai la vale sunt fructele. Mere nu prea găsești. În schimb bananele și citricele sunt câte vrei. Tejghelele sunt pline de varză proaspătă din roadă nouă și ridiche. Cumpărători cu pungile pline încearcă să se aprovizioneze cu de toate din drum: „Dacă se vor scumpi până la Paște?” – se îngrijorează ei. Timp de două ore cât am umblat printre cărnurile din drum, nu am văzut nici un control.

Datorită normelor UE, cetățenii europeni beneficiază de unele dintre cele mai ridicate standarde internaționale în materie de siguranță alimentară. De-a lungul lanțului agricol și alimentar se efectuează controale obligatorii menite să garanteze că plantele și animalele sunt sănătoase și că alimentele și furajele sunt sigure, de înaltă calitate, etichetate corespunzător și conforme normelor stricte stabilite la nivel european.

Potrivit Studiului Siguranța alimentară, de la producător la consumator: alimente sănătoase și sigure pentru toți, document elaborat de Comisia Europeană, legislația comunitară definește foarte clar care sunt responsabilitățile tuturor actorilor din cadrul lanțului agroalimentar, care au datoria de a scoate pe piață alimente sigure. Acolo, în UE, departe de Piața Centrală, sunt efectuate controale stricte și verificări periodice privind alimentele propuse pentru comercializare.

Ping-pong între autorități

Autoritățile de la noi însă au restanțe la capitolul verificări și controale. Oleg Poiată, pretorul Sectorului Centru a menționat pentru Report.md că instituția pe care o reprezintă nu este responsabilă de interzicerea comerțului stradal și că este de competența polițiștilor să facă regulă la piață.

La rândul său, Silviu Mușuc, șeful adjunct al Direcției Poliției Municipale spune că cea mai mare parte din vină le revine cumpărătorilor: „Nu avem ce face! Zilnic efectuăm raiduri. Dacă nimeni nu va cumpăra de la ei, nu va mai fi dezastru”, se scuză funcționarul cu epoleți. Potrivit lui, legislația de la noi nu prevede confiscarea produselor derivate din comerțul stradal, deoarece nu există nici condiții de păstrare a acestora.

                                   Șeful Poliției capitalei, Silviu Mușuc: „Nu avem ce face!” / FOTO: timpul.md

Nici Agenția pentru Protecția Consumatorilor nu este responsabilă de „piețele” de pe marginea drumurilor. Natalia Cojocaru, șefa Serviciului de informare și comunicare cu mass-media din cadrul Agenției pentru Protecția Consumatorilor afirmă că instituția verifică doar agenții economici, nu și persoanele fizice care vând neautorizat.

Normele UE, necunoscute de moldoveni

Aceste practici moldovenești de comercializare și verificare contravin însă standardelor europene în domeniul alimentar. Normele UE (Directiva 2001/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 decembrie 2001 privind siguranța generală a produselor) prevăd efectuarea de controale riguroase menite să garanteze că toate produsele care intră în lanțul alimentar îndeplinesc standardele corespunzătoare, reglementând cerințe de bază pentru materialele care intră în contact cu alimentele – ambalaje, mașini de procesare, tacâmuri, vase – pentru a garanta că acestea sunt sigure.

În Moldova, alimentele nu sunt sigure. Fie că sunt cumpărate din piețe sau buticuri, magazine alimentare sau super-marketuri... Ca argument poate servi numărul constant de îmbolnăviri înregistrate în ultimii 14 ani. Astfel, potrivit Biroului Național de Statistică în perioada 2000-2014, bolile aparatului digestiv continuă să dea bătăi de cap moldovenilor, indicatorii negativi menținându-se pe parcursul tuturor acestor ani.

Lilia Zaharia

Articolul anterior

Libertatea presei, în scădere la nivel mondial

Articolul următor

Lichidatorii avariei de la Cernobîl: „Noi nu știam unde ne ducem”