Autoritățile de la Chișinău pregătesc un proiect de lege care va reglementa utilizarea dronelor. Experţii atenţionează însă asupra restricţiilor care se impun la utilizarea acestor dispozitive, pentru a nu încălca drepturile jurnaliştilor de investigaţie.

Inițiativa a apărut la scurt timp după ce jurnaliştii de investigaţie din Republica Moldova au arătat publicului proprietăţi ale unor persoane cu funcţii de răspundere în stat: deputaţi, lideri politici, etc. Imaginile de la înălţime prezentate au fost filmate sau fotografiate cu ajutorul dronelor. Au fost arătate proprietăţi ocupate abuziv de către deputaţi, pe terenuri forestiere sau palate împrejmuite cu garduri din piatră, imagini care nu puteau fi obţinute cu un simplu aparat de fotografiat sau cameră video. Acum, autorităţile vor să reglementeze utilizarea acestor "aeronave” mici, motivând, pe de o parte, prin necesitatea securizării spațiului aerian, iar pe de altă parte, prin limitarea imixtiunii în viaţa privată.

Argument demagogic: Protejarea securităţii naţionale...

Presa a dezvăluit marți că Autoritatea Aeronautică Civilă din Republica Moldova (AAC), împreună cu alte instituții, lucrează la o iniţiativă legislativă care va reglementa acest domeniu în țara noastră. Astfel, proiectul de reglementare a dronelor va conține condiții specifice de operare în spațiul aerian național al aeronavelor fără pilot; criteriile de clasificare a acestor dispozitive, astfel încât în funcție de dimensiuni, masă, înălțimea și distanța la care pot fi pilotate, să poată fi stabilit gradul de risc care îl reprezintă atât pentru securitatea aeronautică, cât și pentru viața oamenilor.

În opinia ex-ministrului Apărării, Vitalie Marinuţa, acest proiect este unul aşteptat, dar numai dacă se urmăreşte protejarea securităţii naţionale. „Consider că este corect ca activitatea acestor aparate de zbor să fie reglementată, fiindcă sunt unele obiecte protejate care au o implicare directă asupra securității naţionale. Folosirea acestor drone după placul fiecăruia ar putea pune în pericol anumite aspecte în acest domeniu. Important este să nu se încalce limita decenţei şi să nu fie introduse restricţii abuzive. Jurnaliștii de investigație şi alte organizaţii neguvernamentale trebuie să poată folosi în continuare aceste aparate de zbor, fără a prejudicia securitatea naţionale”, consideră Marinuţa.

Pedeapsa: Pușcărie!

Potrivit proiectului, în cazul în care o persoană ar utiliza un aparat zburător ghidat de la distanţă pentru a culege ilegal sau a răspândi cu bunăştiinţă informaţii ocrotite de lege, despre viaţa personală ce constituie secret personal sau familial al altei persoane, fără consimţământul ei, utilizatorul dronei riscă sancţiune penală.

Serviciul de Informații și Securitate consideră că utilizarea aparatelor de zbor fără pilot implică riscuri pentru securitatea persoanelor și siguranța traficului aerian, iar Ministerul Apărării susține că utilizarea dronelor trebuie reglementată obligatoriu, iar legea trebuie să asigure și siguranţa zborurilor aviaţiei civile; securitatea persoanelor de stat, proprietăţii publice şi a evenimentelor publice; securitatea şi drepturile private ale cetăţenilor şi a proprietăţii private.

Jurnalista din România, Lina Vdovîi, susține că această iniţiativă este îndreptată împotriva activităţii jurnaliştilor de investigaţie care au devenit o forță în Moldova: „Temerea mea este că scopul acestui proiect este de a limita accesul jurnaliștilor la informații de interes public. Asta ar fi o mare problemă. Actul normativ trebuie să specifice clar condițiile în care jurnaliștii pot folosi aceste dispozitive pentru a divulga informații de interes public, așa cum se întâmplă, de pildă, în cazul investigațiilor făcute cu o cameră ascunsă. Dacă imaginile obținute scot la iveală ilegalități sau abuzuri, folosirea și publicarea lor ar trebui să fie justificată”, argumentează jurnalista. Ea afirmă că un proiect de lege care reglementează utilizarea dronelor nu este neapărat o surpriză, mai ales că subiectul e pe agenda publică de ceva vreme în Europa și în Statele Unite.

Ce spune CEDO?

Potrivit CEDO, „jurnalistul va obţine informaţii în mod deschis şi transparent. Folosirea tehnicilor speciale este justificată atunci când există un interes public și când informaţiile nu pot fi obţinute prin alte mijloace”. (…) În cauza Fressoz and Roire v. Franța (1999), Curtea a statuat cu privire la dreptul publicului de a primi informatii:„Primatul interesului public: chiar dacă se poate dovedi că dezvăluirea informațiilor va aduce prejudicii substanțiale unui scop legitim, informațiile trebuie totuși dezvăluite dacă avantajele divulgării depășesc prejudiciile. De exemplu: unele informații pot fi de natură privată, însă pot demasca, în același timp, corupția la nivel înalt în cadrul guvernului național”.

Viaţa privată versus interes public

Consilierul juridic al Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Pavel Grecu, cheamă jurnaliştii şi societatea civilă să stea cu ochii pe această iniţiativă, pentru ca autorităţile să nu comită abuzuri. „În principiu, drona este un lucru nou aşa cum a fost şi fenomenul utilizării internetului. Inevitabil, mai devreme sau mai târziu intervine o reglementare în acest domeniu. Drone sunt diferite: folosite în scop jurnalistic, distractiv, militar, etc. Trebuie făcută o diferenţiere foarte clară între ele. Dacă vom lua în considerare ultimele apariţii jurnalistice, unde erau filmate case ale unor persoane publice, în acele înregistrări nu am văzut o încălcare a vieţii private. Consider că astfel de înregistrări sunt justificate, fiindcă ele se referă la averile unor persoane publice şi societatea are dreptul să cunoască despre ele şi ulterior despre faptul dacă acestea sunt justificate sau nu. Dacă aceste reglementări legislative vin să descurajeze astfel de metode de dobândire a informațiilor, atunci avem o problemă. Acum autorităţile au o sarcină complicată: pe de o parte de a stabili un echilibru între securitatea naţională şi ordinea publică - pe de altă parte de a nu îngrădi libertatea de exprimare şi interesul societăţii de a cunoaşte adevărul despre averile persoanelor care sunt în serviciul public”, conchide juristul.

Subiectul utilizării dronelor este unul fierbinte atât în Statele Unite ale Americii cât şi în Uniunea Europeană. Sunt opinii „pro” şi „contra” în ceea ce privește modul şi scopul folosirii dronelor. În SUA, președintele american Barack Obama a cerut să fie creată o comisie specială care să analizeze şi să vină cu propuneri de reglementare a dronelor, după ce un astfel de dispozitiv a căzut în curtea Casei Albe.

UE nu are un act comun de reglementare a dronelor

La nivel comunitar, însă, în luna septembrie 2015, Parlamentul European a votat Raportul referitor la utilizarea în siguranță a sistemelor de aeronave pilotate de la distanță (SAPD), cunoscute ca vehicule aeriene fără pilot (UAV) în domeniul aviației civile. PE crede că sectorul sistemelor de aeronave pilotate de la distanță are nevoie urgentă de autorități competente care să creeze norme la nivel mondial pentru a asigura dezvoltarea transfrontalieră în domeniu. Dronele sunt destul de utilizate în ţări precum Marea Britanie, Franţa, dar şi în Suedia și Danemarca. 

La nivel european, normele de reglementare a acestor dispozitive diferă de la un stat membru la altul, însă nu este un act legislativ comun care ar permite sau interzice folosirea dronelor. De exemplu, Inga Springe, jurnalistă de investigaţie din Letonia susține că în această ţară dronele nu sunt interzise, iar jurnaliştii nu au restricţii în a le utiliza.

România și Moldova, tot mai aproape de standardele rusești

În schimb, România are reglementată folosirea acestor dispozitive.Iniţiativa de a introduce restricţii în utilizarea dronelor i-a aparţinutMinisterului Transporturilor. Astfel, în statul vecin fotografierea şi filmarea cu aceste dispozitive zburătoare este interzisă. Legea din România nu este explicită – nu face diferenţa   între filmările în spaţiul public şi cele de deasupra spaţiului privat.Sunt câteva aspect care trebuie respectate de utilizatorii de drone: în România, aceste dispozitive nu pot survola spaţiul aerian pe o distanţă mai mare de 150 de metri, iar pentru ca acestea să zboare deasupra unor zone locuite, este nevoie de obţinerea unor autorizaţii. Autorizaţia pentru exploatarea spaţiului aerian este oferită utilizatorului de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română cu cel puţin 45 de zile înainte de data prevăzută pentru folosire.

În decembrie 2015, Duma de Stat a Rusiei a adoptat o lege restrictivă prin care reglementează utilizarea dronelor. Conform acestei legi, în Rusia, dronele sunt înmatriculate ca și autoturismele. Nu necesită înmatriculare doar aparatele de zbor cu greutatea de 0,25 kg și mai puțin.

Lilia Zaharia

______________________________________________________________________________________________

РЕГЛАМЕНТИРОВАНИЕ ДРОНОВ - ЗАБОТА КОРРУМПИРОВАННЫХ, НЕДЕМОКРАТИЧНЫХ ПРАВИТЕЛЬСТВ

Власти Кишинева готовят законопроект, который будет регламентировать использование беспилотных дронов. Управление Гражданской Авиации Республики Молдова (УГА), вместе с другими учреждениями, работают над проектом закона, который будет регламентировать эту область в нашей стране. Таким образом, проект регламентирования дронов будет содержать конкретные условия эксплуатации беспилотных летательных аппаратов в национальном воздушном пространстве; критерии классификации этих устройств, так что в зависимости от размера, массы, высоты и расстояния, от которого возможно управление, можно было бы определить степень риска, создаваемого как для авиационной безопасности и жизни людей. Но эксперты обращают внимание на ограничения установленные на использование этих устройств, чтобы не нарушать права журналистов-расследователей.