Președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a reanimat recent o idee mai veche a liderului PD, oligarhul Vlad Plahotniuc, de schimbare a sistemului electoral - de la cel în baza listelor de partid să se treacă la cel în baza circumscripțiilor uninominale.

„Trebuie să operăm o reformă a sistemului politic, să renunțăm la listele electorale și să optăm pentru un sistem care ar oferi posibilitate cetățeanului să voteze, chiar dacă se va opta pentru listă, dar pentru candidați concreți în interiorul listelor, care ar obliga și ar forța partidele să-și caute nu mascote, ci personalități care realmente au pondere și greutate politică”, a menționat Tănase în cadrul unei emisiuni la „Radio Moldova”.

Sistemul actual de alegeri pe liste de partid este unul deficitar, care stimulează accesul în Parlament a unor persoane anonime, introduse în liste de către liderii-locomotive ale partidelor, în baza unor criterii neclare sau, deseori, în baza contribuțiilor financiare ale acestora, explică, la rândul său, fostul judecător la Curtea Constituțională, Nicolae Osmochescu.  El optează pentru un sistem mixt în alegerile parlamentare - jumătate din numărul deputaților să fie aleși în continuare pe liste de partid, iar cealaltă jumătate – pe circumscripții uninominale. „Cine îi cunoaște pe toți cei 101 de candidați pe care îi propune un partid? Oamenii îi cunosc pe Voronin, pe Daicov, pe Ghimpu, pe Chirtoacă.... dar pe restul? Pe ceilalți nu-i cunoaștem și nu îi putem întreba nimic și nu le putem cere nimic, pentru că la noi sistemul de răspundere politică a partidelor este dezechilibrat”, a continuat Osmochescu. El a spus că persoanele care acced în Parlament deseori își urmăresc propriile interese, mai ales dacă au cotizat în cadrul campaniilor electorale la partidele care i-au propulsat.

”Pe mine nu mă deranjează că ideea aceasta a fost avansată de Plahotniuc. Este o idee  de sute ani, sub diferite denumiri și se aplică în diferite țări. Cea mai bună soluție este de 50% la 50%. Parlamentul va avea mai multă responsabilitate în fața electoratului și va fi mai reprezentativ”, crede Osmochescu. Fostul judecător a subliniat, însă, că în acest caz, ar trebui instituit și un mecanism de revocare a deputaților aleși în circumscripții uninominale, pentru ca cetățenii care îi aleg să-i poată destitui, în cazul în care nu își onorează promisiunile.

Exemplul găgăuz: cine are bani, cumpără voturi

Un sistem de vot pe circumscripții uninominale funcționează în prezent în Autonomia Găgăuză, unde în acest fel sunt aleși deputații în cadrul Adunării Populare (parlamentul local). Deși, la modul ideal, acesta este un sistem care asigură reprezentativitatea în organul legislativ, el nu funcționează în condițiile sociale, economice și culturale din Republica Moldova, susține președintele organizației non-guvernamentale de la Comrat ”Piligrim-Demo”, Mihai Sirkeli. La ultimele alegeri pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, care s-au desfășurat în toamna anului trecut, în cel puțin jumătate dintre cele 35 de circumscripții s-a practicat cumpărarea voturilor, ne-a spus Sirkeli. Organizația pe care o conduce a monitorizat desfășurarea scrutinului. Cauza este simplă, explică Mihail Sirkeli: sărăcia în care trăiesc oamenii i-a forțat să accepte bani și produse alimentare în schimbul votului. „Acesta este un sistem convenabil celor care au bani, oligarhilor,  care pot să cumpere voturile alegătorilor”, a menționat Mihail Sirkeli. El a adăugat că va avea de suferit inclusiv sistemul politic actual, bazat pe partide politice, așa cum s-a întâmplat în Autonomia Găgăuză. El a adus exemplu Adunării Populare a Găgăuziei, unde în legislatura trecută nu s-a reușit formarea fracțiunilor, iar majoritățile se formau ad-hoc, după bunul plac al președintelui Adunării Populare și în funcție de interese.

Propunerea lui Tănase ar putea aduce PD-ului 40% la următoarele alegeri

Actualul sistem electoral a contribuit la oligarhizarea partidelor politice, iar votul în circumscripții uninominale s-ar putea solda cu ”baronizarea” Parlamentului, este de părere analistul politic Ion Tăbârță. Potrivit lui, este foarte important contextul politic în care se încearcă reanimarea ideii votului uninominal, făcând trimitere la faptul că un partid aflat la guvernare (Partidul Democrat) este interesat să rămână la putere, iar în actualul sistem, fiind detestat din cauza corupției, nu are prea multe șanse. De exemplu, ultimul sondaj realizat de Asociația Sociologilor și Demografilor, publicat la 16 ianuarie 2016, cotează PD cu doar 7%. Ion Tăbârță a amintit și cazul retragerii candidatului democrat, Marian Lupu, din cursa electorală pentru președinție, pentru că avea puține șanse de câștig.

”Această idee a revenit în contextul când în actualul sistem electoral, partidul care controlează puterea (PD) are puține șanse să se mențină la putere. Schimbarea propusă de Alexandru Tănase, în contextul în care Partidul Democrat și-a întărit filialele teritoriale, creează suspiciuni rezonabile că prin schimbarea sistemului electoral se dorește, de fapt, menținerea acestui partid detestat la guvernare”, a subliniat Tăbârță. În opinia sa PD ar putea ajunge la 40 la sută în condițiile unui sistem electoral mixt.

”Există riscul ”baronizării” Parlamentului, unde ar putea să acceadă baronii locali fără apartenență de partid și care ar putea vota în funcție de interese. Dacă urmărim cum PD a format și ulterior a schimbat alianțe la nivel local, este ușor de înțeles că se pot găsi metode de convingere ca acești viitori deputați să treacă în slujba PD”, a menționat analistul politic.

Proiect votat și apoi anulat

În primăvara anului 2013, pe când era deputat PD, Vlad Plahotniuc semna un proiect de lege prin care  se propunea alegerea a 51 de deputați pe liste de partid, iar a altor 50 – în circumscripții uninominale. Proiectul a fost chiar adoptat de Parlament cu votul deputaților Partidului Democrat și ai Partidului Liberal Democrat, în contextul în care se aștepta reînvestirea unui nou „guvern Filat”. A urmat hotărârea Curții Constituționale care îi interzicea lui Filat să m ai candideze la funcția de prim-ministru „din cauza suspiciunilor de corupție”, după care deputații PLDM și comuniștii au anulat legea privind trecerea la sistemul mixt de alegeri, declarând că ar fi „inoportună această schimbare”.

Natalia Enache

-------------------------------------------------------------------

Precizare 

Președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase, precizează pe blogul său, cu referire la materialul de mai sus, că în interviul oferit pentru Radio Moldova nu s-a referit la schimbarea sistemului electoral actual cu unul în bază de circumscripții uninominale, ci doar la necesitatea reformării acestui sistem. El a menționat că actualul sistem ar fi defectuos pentru Republica Moldova, pentru că o ”ține ostatică” pe parcursul a două decenii și pentru că  ”listele închise de partid, de cele mai dese ori, sunt întocmite pe criterii non-meritocratice, iar cetăţenii nu au nici o posibilitate de a influența calitatea acestora”. El a menționat că un exemplu bun în acest sens sunt țările baltice, mai exact Estonia, unde se practică listele deschise de partid. 

Întrebat dacă se referă la sistemul mixt, președintele Curții Consituționale i-a răspuns că sistemul poate fi atât mixt, cat şi pe liste, ”important este ca alegatorii să poată influenţa formarea acestor liste”. „În interviul dat m-am referit la modelul estonian, unde NU (!) există sistem electoral mixt. În Estonia, membrii „Riigikogu” sunt aleşi printr-un sistem electoral cu scrutin de listă (deschisă) şi vot preferenţial, aceasta însemnând că cetăţenii pot modifica prin vot ordinea candidaţilor în interiorul listei”, a precizat Alexandru Tănase.

Report.md a găsit de cuviință să facă această precizare din considerente etice.