Politicianul german Bernd Fabritius a comentat, într-un interviu apărut pe DW, acuzațiile la adresa sa, apărute într-o „investigație” semnată de Veaceslav Balacci și preluată de un portal de stiri de la Chișinău, finanțat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni din România. În interviul citat, Fabritius se referă și la Rezoluția „Noi amenințări la adresa statului de drept în țări membre ale Consiliului Europei” adoptată de APCE, care vizează între altele, situațiile din România și Republica Moldova.

- Domnule Bernd Fabritius, rezoluția „Noi amenințări la adresa statului de drept în țări membre ale Consiliului Europei” a fost adoptată în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) și a vizat, printre altele, situațiile din România și Republica Moldova. Rezoluția a fost întocmită în baza raportului prezentat de dvs. și a fost adoptată cu 47 voturi „pentru”, 7 voturi „contra” și două abțineri. Reacția șefului delegației române, Titus Corlățean, a fost imediată - a părăsit intempestiv plenul adunării. Moldova reacționează ceva mai târziu, printr-un portal obscur, ”materialul” calomniator la adresa dvs. fiind preluat integral de publicații online ca deschide.md. (finanțat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni - MRP - din București) și publika.md. Cum comentați aceste atacuri frontale la adresa dvs.?

- Raportul vizează puncte critice constatate în urma audierilor efectuate cu experți în domeniu din diferitele țări. Eram conștient de faptul că aceste critici o să deranjeze unele grupări sau personaje în țările observate, dar nu mă așteptam la asemenea reacții. Nu vreau să cred că unii colegi din APCE ar fi în stare de așa ceva. Recomandările raportului doar vin în favoarea societăților, a sistemului democratic din aceste țări.

Cu referire la România, atacurile persistente la adresa organelor pentru combaterea corupției și a abuzului de putere vin exact din direcția celor vizați de aceste organe și care la rândul lor au fost confruntați cu proceduri pentru ridicarea imunității pentru a proceda la cercetarea și urmărirea unori abateri. Imunitatea în state de drept nu trebuie să apere deputatul - care desigur trebuie să aibă deplina răspundere penală pentru ce face în conflict cu legea - ci apără parlamentul și funcționalitatea acestuia.

Regret faptul că solicitarea unor criterii clare pentru acest instrument important nu a găsit acordul tuturor colegilor din delegația României, ci numai al unora.

- Un articolul ”de investigație” apărut în presa online din Moldova reia câteva din informațiile mai vechi, care s-au dovedit a fi false, în legătură cu controversatul om de afaceri și politician moldovean Renato Usatîi sau cu oligarhul kazah Mukhtar Ablyazov. Cu ce scop?

- Nu poate fi vorba de un articol "de investigație", ci prezintă invenții totale și face legături aberante. Raportul, care vizează sistemul INTERPOL și instrumentalizarea Alertelor Roșii (red notice) a verificat posibilitățile de abuz a sistemului Interpol și a făcut sugestii pentru remedierea lacunelor sistematice. In cadrul acestui raport am făcut audieri de experți și am efectuat o vizită la Lyon, la sediul instituției, pentru a mă informa. Am prezentat o serie de cazuri semnalate de unele NGOuri acreditate la APCE, printre care Open Dialog Foundation (un NGO din Polonia, și nicidecum din Kazahstan) și Fair Trials International. Cazurile NU au constituit obiectivul de cercetare, ci numai exemple pentru problemele sistematice constatate.

Cazul domnului Renato Usatîi, despre care am fost întrebat o dată în cursul unui interviu publicat de independent.md la data de 27.04.2017, nu a constituit obiectul acestui raport. La acea dată avocatul domnului Usatîi a participat la o audiere publică la Strasbourg, unde a prezentat unele detalii din cazul respectiv. La acea dată raportul era deja finalizat și adoptat. Dacă ar fi fost nevoie, cazul Usatîi ar fi putut fi monitorizat doar ulterior în procedura de postmonitoring. La această audiere avocatul respectiv a primit sugestia reprezentanților Interpol să se adreseze neîntârziat Comisiei de verificare din interiorul instituției. Așa cum am fost informat ulterior de avocatul respectiv, el a înaintat demersul și Comisia de verificare CCF din cadrul INTERPOL, care întâmplator este condusă de un președinte din Repubica Moldova, domnul Vitalie Pîrlog, a confirmat motivarea politică a urmăririi domnului Usatîi și a anulat red notice-ul respectiv. Din acest motiv cazul Usatîi a încetat a fi un "caz" și nu a mai fost preluat în monitorizare. Acest caz a dovedit funcționalitatea instrumentelor Interpol pentru prevenirea abuzurilor.

Cazul Ablyazov este prezentat ca exemplu în raportul publicat - nimic mai mult sau mai puțin. Raportul este public și poate fi lecturat pe siteul APCE. Vedeți  deci, nu vorbim de investigații, ci de aberații și invenții clare.

Dacă într-adevăr MRP din România ar avea orice legătură cu calomniile prezentate pe platformele numite din Repubica Moldova, ar fi incredibil. Nu vreau să cred așa ceva.

- Din nou este atacată originea dvs. etnică de sas din Ardeal, faptul că sunteți președintele Uniunii etnicilor germani expulzați, dar și viața dvs. privată - unde credeți că ”bat” aceste informații înșirate cu un evident subtext ? Cine are de profitat de pe urma acestor atacuri?

- Sunt atacuri care denotă mai mult despre cel care atacă și nu despre cel atacat. Stiți, eu sunt chiar mândru de proveniența mea din România, de faptul că sunt sas ardelean. Poate aceasta este chiar baza pentru o privire cât mai independentă și mai clară pentru aspectele menționate în raport . Viața mea privată, care din când în când este tema unor publicații în cercuri mai retardate, este și rămâne a mea! Este dreptul meu de a-mi alege viața privată așa cum considerăm eu și familie mea. Acest aspect face parte din demnitatea umană. Nu pot fi calomniat cu așa ceva, autorii acestor prezentări mai degrabă se autocalomniază.

- Revenind la cazul României: Cum calificați plecarea șefului delegației române din sala de plen? Credeți că rezoluția adoptată e prea dură?

- Nu, sub nicio formă. Am fost foarte atent să găsesc un echilibru adecvat și să prezint cât mai obiectiv cele constatate în audierile efectuate. În raport (începând cu pagina 14) prezint exact pe ce se bazează constatările. Discuțiile purtate la București, asa cum reiese din cele prezentate, și verificările celorlalte foruri, precum renumita Comisie de la Veneția sau GRECO, stau la baza recomandărilor făcute.

Domnul senator Corlățean este un coleg cu care de regulă colaborez foarte colegial și bine. De exemplu am susținut exact în această sesiune demersul domniei sale împreună cu unii colegi din Moldova de a condamna tendințele din Ucraina de a deteriora învățământul în limba maternă a minorităților conlocuitoare. Am susținut acest demers din convingere profesională.

Nu am înțeles inițiativa domniei sale încă la ședința Comisiei de la Paris, când a încercat să introducă o linie politică prin care să denigreze instituția DNA. Din nefericire acolo a găsit susținerea unor colegi (de exemplu din Turcia și din Azerbaidjan), dar în cursul dezbaterilor de la Strasbourg și în ședința de plen a APCE a fost posibilă o clarificare. Regret că respectivul coleg a ales să părăsească sala de plen imediat după declarația lui de protest. Ar fi fost invitat să prezinte o declarație conform normelor de aplicare la art. 13, par. 2 din Regulamentul APCE ca declarație ad hoc pentru conflict de interes și să informeze adunarea cine sunt politicienii de vârf care au fost confruntați de DNA cu incriminări în domeniu și cu proceduri de ridicare a imunității. Poate colegul respectiv a ales să nu răspundă la această invitație, care nu este obligatorie. Alți colegi din delegația română au rămas în sala de plen și s-au pronunțat în favoarea raportului. Așa este in proceduri democratice.

Continuare pe DW