Chișinău    

Pirkka Tapiola: „Oligarhia face ca statul să fie vulnerabil”

Corupţia este o problemă complexă, cu efecte adverse asupra dezvoltării economice şi sociale a unei ţări. Prin urmare, fenomenul trebuie contracarat sistematic, a declaratîntr-un interviu pentru Report.md ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Pirkka Tapiola.

Report.md:- Au trecut 7 ani de când Republica Moldova şi-a orientat vectorul de dezvoltare externă spre Vest. În această perioadă, de la „poveste de succes” a Uniunii Europene, Republica Moldova s-a transformat în „elevul corigent al UE”, înregistrând numeroase dificultăți în combaterea corupţiei, implementarea reformelor, îmbunătăţirea mediului de afaceri. În opinia Dvs., cine şi unde a greşit de ne-am pomenit „pe marginea prăpastiei”?

Pirkka Tapiola: - Sunt câteva lucruri pe care trebuie să le precizăm aici şi trebuie să fim obiectivi atunci când aducem laude, dar şi atunci când aducem critici. În ultimii 7 ani, au fost realizate progrese: a fost semnat, în 2014, şi a intrat în vigoare la 1 iulie 2016, Acordul de Asociere, inclusiv Acordul privind Zona de liber schimb aprofundat şi cuprinzător; Republica Moldova a obţinut regimul liberalizat de vize care este, probabil, realizarea care a adus cel mai vizibil impact în viaţa cetăţenilor. Şi toate acestea au fost binemeritate. Dar se putea obține mult mai mult.

Ne-am fi dorit să vedem o implementare mai rapidă a reformelor şi o abordare mai hotărâtă a acestora în domenii fundamentale precum justiţie, statul de drept, asigurarea drepturilor fundamentale, massmedia. Dispariţia a 15% din PIB printr-o schemă de fraudă financiară greu de imaginat, descoperită cu mai mult de un an în urmă, a atras şi atenţia comunităţii internaţionale. Uniunea Europeană relaţionează cu partenerii săi pe bază de încredere, onestitate şi deschidere. Din păcate, toate acestea au fost serios zdruncinate după furtul miliardului de dolari. Totuși, rămânem angajaţi să susţinem Republica Moldova în eforturile de implementare a angajamentelor asumate în cadrul Acordului de Asociere. Vom continua să oferim expertiză autorităţilor moldovene în acest sens, pentru a le ajuta să îndeplinească condiţiile clar exprimate de UE la începutul acestui an. Principala noastră preocupare este bunăstarea cetăţenilor Republicii Moldova. Pentru ei depunem toate aceste eforturi. Cetăţenii ţării merită o viaţă mai bună.

- Dacă ar fi să evaluaţi rezultatele celor 7 ani la capitolul implementarea reformelor pe o scară de la 1 la 10, cu ce notă aţi aprecia eforturile ţării noastre?

- În general nu aş da note, dar Consiliul pentru Afaceri Externe din februarie 2016 a evidenţiat foarte clar principalele aspecte care trebuie abordate în acest context.

- Cu siguranţă, cel mai mare succes al acestei perioade în care Moldova a încercat să se apropie de UE, a fost semnarea Acordului de Asociere. La doi ani de la implementarea acestui Acord, care coincide cu o perioadă de instabilitate politică profundă, cum apreciaţi implementarea acestuia?

                                                                                   FOTO: Report.md

- Observăm acum eforturi din partea autorităţilor moldovene pentru reluarea ritmului reformelor pe baza Planului de acţiuni prioritare. Până în prezent am văzut paşi întreprinşi în special în zona legislativă, au fost adoptate o serie de pachete de legi a căror implementare o considerăm crucială. Vom urmări îndeaproape calitatea şi eficienţa reformelor, precum şi profunzimea realizării lor. Este ceea ce noi numim tranziţie de la cantitate la calitate. Iar aceasta se va întâmpla doar atunci când va exista o adevărată conştientizare a valorilor europene în modul în care autorităţile moldovene abordează reformele.

Implementarea standardelor europene de dezvoltare social-economică şi dezvoltare democratică reprezintă singura cale pentru Guvern de a răspunde adecvat aşteptărilor cetăţenilor, care sunt legate de un trai mai bun, oportunităţi pentru tineri de a rămâne în ţară, un sistem judiciar corect şi reformat, o societate care să nu fie afectată de corupţie. UE va sprijini acest proces.

- Mai putem vorbi despre ireversibilitatea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova în condiţiile în care, pe de o parte, Moldova şi-a ales un preşedinte care pledează pentru apropierea de Rusia, iar, pe de altă parte, UE se confruntă cu serioase probleme interne?

- Apropierea de Uniunea Europeană este o decizie internă a cetăţenilor şi autorităţilor Republicii Moldova şi condiţiile pentru aceasta sunt foarte clare. Suntem o comunitate de valori şi standarde pe care le respectăm cu stricteţe şi care ne-au asigurat decenii de prosperitate şi dezvoltare. UE se confruntă şi cu provocări, dar acestea ne vor face mai puternici. Există o cerere puternică în plan internaţional ca UE să fie prezentă şi vă pot asigura că vom rămâne alături de partenerii noştri şi ne vom onora angajamentele internaţionale. Republica Moldova are o relaţie bazată pe asociere politică şi integrare economică cu UE - suntem la începutul acestui proces şi mai sunt multe lucruri de făcut. Acum ne concentrăm eforturile asupra susţinerii Republicii Moldova în vederea implementării angajamentelor asumate în cadrul Acordului de Asociere. Cetăţenii trebuie să simtă mai mult în viaţa lor beneficiile acestei relaţii, iar pentru asta mai avem de parcurs anumite etape.

Nu există nimic în Acordul de Asociere care să interzică buna cooperare cu alţi parteneri, precum Federaţia Rusă. Referitor la alegerile prezidenţiale - să judecăm după fapte, nu după vorbe. UE este principalul partener economic al Republicii Moldova şi principalul donator. Relaţiile noastre sunt profunde. Înţelegem că guvernul Republicii Moldova rămâne angajat în avansarea cooperării cu UE.

- În opinia Dvs., cum ar trebui să evolueze de acum încolo colaborarea Republicii Moldova cu UE, pe de o parte, şi cu Rusia, pe de altă parte?

- Aşa cum am menţionat, ne aşteptăm ca autorităţile moldovene să rămână angajate în implementarea reformelor atât de necesare de o manieră profundă şi cuprinzătoare. Modul în care vor evolua sau ar trebui să evolueze relaţiile cu Federaţia Rusă este o decizie internă a autorităţilor moldovene, dar noi recunoaştem necesitatea ca Republica Moldova să aibă o bună cooperare cu toţi vecinii şi cu partenerii regionali, în concordanţă deplină cu interesele suverane ale ţării dumneavoastră.

- Corupţia rămâne a fi problema stresantă pe care o invocă cetăţenii cel mai des în sondajele sociologice. În ultimii ani s-ar părea că s-au întreprins eforturi serioase şi conjugate, în special în domeniul legislativ, pentru a combate acest flagel, însă rezultatele nu doar că se lasă aşteptate, dar situaţia se agravează. De ce nu reuşeşte Moldova să lupte eficient cu corupţia?

- Corupţia este un fenomen endemic şi sistemic care subminează creşterea economică, eforturile de reducere a sărăciei şi dezvoltarea generală a unei ţări. Suntem cu toţii conştienţi de provocările pe care Republica Moldova le întâmpină atunci când vine vorba de corupţie. Barometrul Corupţiei pentru anul 2016 publicat recent de Transparency International demonstrează o înrăutăţire a percepţieicetăţenilor privind corupţia în Republica Moldova. 67% dintre moldoveni cred că corupţia este una din primele trei cele mai grave probleme ale ţării, acesta reprezentând cel mai prost scor din 42 de ţări din Europa şi Asia Centrală. Deci, corupţia este una din cele mai stresante probleme, pentru că, în pofida declaraţiilor clasei politice, se văd foarte puţine rezultate concrete în acest sens până acum.

Chiar şi aşa însă, în anul 2016 au fost adoptate acte legislative importante. Salutăm aceste iniţiative şi urmărim cu atenţie cum ele vor începe să producă schimbări în realitate, cum vor fi implementate.

Înţelegem că diminuarea corupţiei este un proces de durată, care necesită reforme sustenabile, asigurate printr-o voinţă politică adecvată, de o societate civilă proactivă, prin instituţii de implementare a legii şi guvernamentale profesioniste, transparente, integre şi, nu în ultimul rând, printr-o societate sănătoasă. Corupţia este o boală care afectează toate zonele societăţii şi care ar trebui tratată ca atare, cu eforturi comune ale tuturor cetăţenilor.

- Amploarea corupţiei şi problemele din justiţie sunt două domenii care, în Republica Moldova, merg „mână în mână”. Ce acţiuni ar trebui întreprinse pentru a curma acest flagel şi a consolida sistemul judecătoresc, pe care UE îl consideră un domeniu esenţial pentru atragerea investiţiilor străine şi dezvoltarea mediului de afaceri?

- Un sistem judiciar puternic, transparent, eficient, profesionist şi independent este unul dintre pilonii de bază ai unei societăţi moderne și democratice - este garantul statului de drept şi al respectării drepturilor omului.

Cu regret, anumite evoluţii recente nu sunt atât de optimiste, ci arată deficienţe semnificative ale sistemului judiciar moldovenesc. De aceea, este extrem de important să se întreprindă acţiuni astfel încât să fie restabilită încrederea publică în sistem prin implementarea unor reforme menite a întări capacităţile instanțelor şi a asigura calitatea şi transparenţa audierilor şi hotărârilor judecătoreşti. Astfel, vor fi create condiţii pentru dezvoltarea unui mediu de afaceri sănătos, care asigură condiţii egale pentru derularea unor afaceri competitive şi pentru o societate prosperă. Guvernul are toate instrumentele necesare în acest sens – singurul lucru care lipseşte este asigurarea implementării adecvate a tuturor iniţiativelor promovate.

UE susţine Republica Moldova în procesul de reformă a sectorului justiţiei. În 2016 am observat că s-au făcut progrese în reformarea sistemului judiciar şi a sectorului de drept, mai ales la nivel legislativ. Au fost adoptate amendamente, în 2016, la Legea evaluării integrităţii profesionale pentru a introduce conceptul de evaluare a integrităţii instituţionale, în urma deciziei Curţii Constituţionale din 16 aprilie 2015. Setul de legi privind integritatea a fost adoptat de Parlament şi sperăm că, din ianuarie 2017, Autoritatea Naţională de Integritate va fi total funcţională. Este necesar de a începe implementarea Legii reorganizării sistemului judiciar (harta tribunalelor). Numărul de tribunale va fi redus de la 44 la 15 cu o perioadă de tranziţie de 10 ani. Această reformă va permite implementarea sistemului specializării judecătorilor, va conduce la economii considerabile şi la un sistem de justiţie mai bun şi mai eficient.

Pentru a reforma sectorul justiţiei, autorităţile vor trebui să se concentreze asupra implementării cadrului legislativ adoptat pe parcursul acestor ani, în interesul societăţii în ansamblu. Am convenit cu ministrul Justiţiei că Strategia de Reformă a Sectorului Justiţiei pentru 2011-2016 va fi extinsă cu un an pentru a fi posibilă concentrarea asupra implementării reformelor şi pentru a spori încrederea cetăţenilor în acest domeniu, care este, în prezent, foarte scăzută.

- Ce mesaj aveţi pentru autorităţile Republicii Moldova, pentru instituţiile de drept a căror menire este combaterea corupţiei, dar şi pentru cetăţeni?

- Cred că este timpul să nu mai vorbim doar de corupţie. Este timpul să fie întreprinse acţiuni reale şi serioase în lupta împotriva corupţiei. Cetăţenii Republicii Moldova au nevoie să vadă rezultate pentru a începe din nou să aibă încredere a în instituţiile publice. Fiecare trebuie să înceapă să lupte cu acest flagel la nivelul său - să-şi schimbe comportamentul şi mentalitatea.

Faptul că există o zi internaţională dedicată luptei contra corupţiei (9 decembrie) arată magnitudinea acestui fenomen la scară mondială. Aceasta este o problemă complexă, cu efecte adverse asupra dezvoltării economice şi sociale a unei ţări. Ar trebui contracarată cu regularitate.

Uniunea Europeană promovează intens lupta împotriva corupţiei şi susţine acţiunile menite să reducă flagelul şi să intensifice capacitatea instituţiilor responsabile de contracarare a fenomenului.

- Republica Moldova a semnat recent un nou Memorandum cu FMI, după o perioadă de trei ani în care s-a aflat în afara oricărui acord de colaborare cu această structură financiară internaţională. Anterior, UE şi alţi parteneri internaţionali au îngheţat finanţarea pentru Moldova, acordul cu FMI fiind o condiţie obligatorie pentru deblocarea fondurilor. Acum, după semnarea Memorandumului cu FMI, care vor fi acţiunile UE privind alocarea resurselor pentru Republica Moldova?

- Într-adevăr, încheierea unui nou program cu FMI de către Republica Moldova a fost o condiţie pentru reluarea finanţării din programele de sprijin bugetar ale UE. Având în vedere că un asemenea acord s-a încheiat pe 7 noiembrie, UE va relua plata tranşelor de sprijin bugetar pentru acele programe unde s-au implementat reforme de sector la un nivel satisfăcător. Într-adevăr, împreună cu cerinţele de a avea o politică macroeconomică orientată spre stabilitate, pentru care un acord cu FMI este esenţial, există şi alte condiţii ataşate livrării tranşelor de finanţate. Ele includ condiţii generale care se aplică tuturor programelor de sprijin bugetar. Vorbim aici de progrese satisfăcătoare în îmbunătăţirea transparenţei bugetare. Există şi condiţii specifice care se referă la reforme de sector. Îndeplinirea tuturor acestor condiţii este analizată cu atenţie de Comisia Europeană, pentru a determina valoarea fondurilor care vor fi transferate la bugetul naţional al Republicii Moldova. 

- Care vor fi domeniile prioritare de asistenţă?

- Ne aflăm în plin proces de luare a deciziei privind zonele prioritare de asistenţă ale UE pentru perioada următoare. În acest sens, a fost redactată o Analiză Comună, împreună cu statele membre, care a fost prezentată guvernului Republicii Moldova. Pe baza acesteia, va fi elaborat un document de Răspuns Comun, care va avea ca scop de bază abordarea principalelor probleme legate de dezvoltarea ţării. Sunt numeroase domenii de intervenţie pe care le analizăm şi, înainte de a lua o decizie în mod oficial, nu putem confirma care vor fi sectoarele prioritare ale asistenţei europene.

Se vorbește foarte mult, în ultima vreme, despre oligarhizarea puterii în Republica Moldova. Cum se văd lucrurile la acest capitol de la înălțimea instituţiilor europene?

- UE are la fundament valori precum statul de drept, pluralism de opinie, respect pentru drepturile fundamentale, independenţa justiţiei şi a massmedia, o piaţă liberă. Acestea sunt bazele unui stat şi ale unei societăţi care asigură drepturi şi oportunităţi egale cetăţenilor săi şi respect pentru drepturile lor esenţiale. Republica Moldova și populația acestei țări nu sunt departe de aceste aspiraţii.

Nici o organizare oligarhică sau model de acest gen nu va putea vreo dată să asigure standarde înalte de viaţă şi, pe termen lung, va epuiza chiar resursele pe baza cărora prosperă. Oligarhia face ca statul să fie vulnerabil. Alegerea este în totalitate a Republicii Moldova şi noi suntem pregătiţi să continuăm să acordăm sprijin pentru eforturile de apropiere de standardele şi modelul UE, dacă asta se doreşte. Şi ştiu că cetăţenii Republicii Moldova își doresc aceste standarde şi valori europene şi vor să găsească acasă oportunităţi şi bunăstare, nu emigrând în alte țări. Dar întreaga putere şi deciziile le aparţine.

Mariana Tabuncic

Articolul anterior

Miliardul furat s-a întors, iar hoților li s-a oferit „amnistie fiscală” ca să-și legalizeze banii murdari

Articolul următor

Igor Dodon este noul președinte al Republicii Moldova