Analiză   Chișinău    

Pandemie informațională pe rețelele de socializare: Tratament „miraculos” anti-COVID cu urină de cămilă și lămâi

Facebook, Twitter, Telegram, Instagram, au fost principalele surse folosite pentru răspândirea falsurilor legate de COVID-19. De la izbucnirea pandemiei, utilizatorii rețelelor sociale au distribuit la greu postări sau pretinse articole cu scopul de a șoca și manipula – articole despre moți, originea virusului, metode de tratament sau teorii conspiraționiste halucinante. Aceste falsuri au dăunat enorm, având un impact extrem de negativ asupra sănătății publice. Din cauza acestor intervenții asupra subconștientului oamenilor, vigilența acestora a slăbit, mulți ignorând măsurile sanitare.

În paralel cu pandemia de COVID, pe rețelele sociale s-a extins o pandemie „informațională” – pentru a părea credibili, promotorii teoriilor halucinante utilizau jumătăți de adevăr, făcând aproape imposibilă deosebirea dintre fals și adevăr. Omul așa este construit – pune la îndoială doar prima știre citită despre un element șocant. Dar pe măsură ce îi apare tot mai des în feed sau pe ecranul telefonului aceeași știre din alte surse – începe să o creadă. Anume astfel au „lucrat” promotorii falsurilor – au creat rețele de multiplicare a falsurilor, le-au împachetat în jumătăți de adevăr și le-au turnat în mințile oamenilor.

Iată de ce, aceeași „informație spectaculoasă” am găsit-o distribuită concertat, iar pe măsură ce începeau să o creadă – oamenii (victime) o diseminau singuri mai departe, încercând chiar să respingă criticile jurnaliștilor de bună credință, care încercau să oprească aceste campanii masive de intoxicare.

Rețelele sociale sunt și cele mai accesibile căi de a ajunge la oameni fără a suporta costuri. Oricine poate să-și exprime părerea, de exemplu, despre proveniența virusului fără a fi obligat să prezinte și dovezi. Pe rețelele sociale oricine poate răspândi minciuni, iar masele pot fi ușor manipulate.

Pentru a evalua amploarea pandemiei informaționale, a fost formată și o echipă de sociologi, medici și epidemiologi. În cadrul studiului „ COVID- 19 - Infodemia și impactul său asupra sănătății publice: o analiză globală a rețelelor sociale”, a fost analizat un spectru larg de resurse informaționale, printre care s-au regăsit reviste și ziare online, Facebook, Twitter, agenții de verificare a știrilor, precum și site-urile web ale rețelelor de televiziune. Au fost identificate 2311 rapoarte legate de infodemia COVID-19 în 25 de limbi din 87 de țări. Dintre acestea, 2049 (89%) au fost clasificate drept zvonuri, 182 (7.8%) au fost clasificate ca fiind teorii conspiraționiste și 82 (3.5%) ca stigmatizări. Studiul a identificat trei valuri de infodemii în perioada 21 ianuarie 2020 și 5 aprilie 2020. Primul val s-a desfășurat în perioada 21 ianuarie - 13 februarie, al doilea - în perioada 14 februarie - 7 martie, iar ultimul val - în perioada 8 martie - 31 martie 2020. În primele două valuri numărul de infodemii raportate a fost de nivel scăzut, însă modul de operare și creștere a fost asemănător cu al treilea val.

Printre toate categoriile de informații urmărite, 24% erau legate de noua maladie, transmitere și mortalitate; 21% vizau intervențiile de control și carantină; 19% aveau drept subiect tratamentul și remediile; 15% vizau cauzele și originile bolii; 1% se referă la violență și 20% aveau diverse teme. Din 2276 de rapoarte, pentru care erau disponibile evaluări și comentarii, 1856 erau de natură falsă (82%), 204 erau corecte (9%), 176 erau înșelătoare (8%), iar 31 nu aveau suport demonstrativ (1%). Majoritatea zvonurilor, stigmatizărilor și teoriilor conspiraționiste își au originea în India, SUA, China, Spania, Indonezia și Brazilia.

Din categoria predominantă au făcut parte zvonurile, legate de boala COVID-19 și anume transmiterea, mortalitatea, intervențiile de prevenire a infectării, măsurile de control și carantină. Vorbim despre circulatele „recomandări” de a consuma usturoi, menținerea gâtului umed, pulverizarea corpului cu clor sau vitaminele B și D. Unele rapoarte s-au focusat pe ”așa-zisele” tratamente precum soluțiile minerale „miraculoase” care constau în amestecul soluției de clorit de sodiu cu acid citric sau consumul de clor și alcool era prezentat ca și remediu pentru imunitate.

Alte zvonuri recomandau consumul ceaiului, a excrementelor și urinei de vaci, a urinei de cămile cu lămâie verde și consumul de plante medicinale. De asemenea, au circulat zvonuri despre autodiagnosticarea cu COVID-19. De exemplu, a circulat un mit, foarte popular la o anumită etapă, conform căruia, prin reținerea respirației pentru mai mult de 10 secunde oamenii își pot autodiagnostica infectarea cu COVID-19.

Violeta Colesnic

Articolul anterior

Campanii electorale toxice: Dezinformare și propagandă la Chișinău

Articolul următor

Reportaj de la morgă. Virusul întinerește - o să avem încă multe valuri de COVID!