Săraci și izolați   Căușeni    

Oameni lăsați la discreția cantinelor sociale

Mor mai mulți decât se nasc! Această tendință se menține în Moldova de mai bine de un deceniu. Anual, numărul nou-născuților scade cu aproape 6%. Sistemul de pensii este o bombă cu ceas - un sistem exploatat iresponsabil de politicienii populiști, care îl împing spre colaps. Pensionarii sunt nevoiți să se descurce cu o pensie ce nu le acoperă nici minimul de existență. Pensionarii constituie 19 la sută din numărul total al populației Republicii Moldova (fără regiunea transnistreană, unde acest indicator este de 27%).

Într-o societate care îmbătrâneşte accelerat, tinerii preferând să părăsească țara, vârstnicii rămân singuri în fața unui sistem care îi percepe ca pe o povară. Dar ei au nevoie de protecţie şi îngrijire. Odată cu declanșarea pandemiei, ei au devenit mai vulnerabili și mai izolați.

Conform datelor Casei Teritoriale de Asigurări Sociale, în raionul Căușeni există peste 17 mii de pensionari. În 2020, s-au pensionat 1240 de persoane. Acești oameni pot fi văzuți dimineața, la prima oră, stând la coadă la Oficiul Poștal, pot fi văzuți în parc, la magazin, în scara blocului sau pe lavița de la poartă. Stau aproape unul de altul și, de cele mai multe ori, discută despre sărăcia din țară și sărăcia lor. O camuflează în întrebări sau în spatele unor fraze spuse cu supărare: „Cum să ne plătim facturile?”, „Nu ne ajunge nici de pâine!”, „Numărăm fiecare bănuț…”, „Cheltuim toată pensia pe medicamente, cu ce să mai trăim?...”.

Îl așteaptă pe cel care a furat miliardul

Despre cât de stresantă este sărăcia persoanelor în vârstă putem vedea prin localitățile din țară. Două femei trecute de 70 de ani care stăteau într-o stație de autobuz, cu noaptea în cap, ne-au spus că și un bănuț de 5 găsit pe drum le face să se bucure. Au spus că așteptă „să vină cel care a furat miliardul” ca să le dea și lor. Nu știau la ce oră ajunge mașina cu produse alimentare în satul lor. Știau doar că trebuie să vină și, pentru a nu întârzia, au ieșit cu noaptea în cap. Și n-ar fi fost nimic atât de neobișnuit în această situație dacă economia pe care aveau s-o facă, procurând un kilogram de brânză de la magazinul pe roți ar fi fost…fix un leu. Un leu! Cu atât este mai ieftină brânza la mașina care vine cu produse alimentare „mai ieftine” față de prețul cerut de oamenii din sat. Și atunci înțelegi de ce o monedă de 5, găsită în drum, pentru ei contează. Unii bătrâni sunt la limita de jos a sărăciei.

Șeful Direcției Asistența Socială și Protecție a Familiei din Căușeni, Fiodor Garaba, spune că, prin intermediul Consiliului Raional, au fost întreprinse unele acțiuni modeste de susținere a persoanelor în vârstă: „Ne străduim să ajutăm familiile sărace, inclusiv bătrânii. În raion funcționează 4-5 cantine sociale, dar în perioada pandemiei și-au modificat activitatea, așa că s-a decis să se treacă la „pungile sociale”. Adică, din bani publici se procură produse alimentare, sunt împachetate în pungi speciale și, prin intermediul lucrătorilor sociali, sunt distribuite persoanelor care au nevoie de ele”, ne-a spus Fiodor Garaba.

Șeful Direcției asistență socială și protecția familiei din Căușeni, Fiodor Garaba / FOTO: Report.md

Crearea cantinelor sociale ține de autoritățile publice locale. Unii primari au identificat resurse și au deschis cantine sociale care funcționează, iar Consiliul Raional acoperă jumătate din costuri. 

„Asta ține doar de primarii localităților și, dacă ei nu au găsit modalitatea de a le crea, bătrânii din acele sate nu au o cantină socială unde să meargă și să mănânce un prânz cald. Știu sigur că localitățile Ucrainca, Hadjimus, Căușeni și, se pare că și în Baccealia distribuie pachete sociale”.

În fiecare primărie este câte o comisie multidisciplinară care duce evidența persoanelor care au nevoie de ajutor. Dacă, de exemplu, primăria nu are suficiente fonduri pentru a-i ajuta pe toți odată, atunci face asta prin rotație. O parte din ei primesc ajutoare prima lună - cealaltă parte, în luna următoare.

„Noi nu știm necesitățile oamenilor din teritoriu. Aceste detalii le cunosc cei din comisiile multidisciplinare locale care întocmesc listele persoanelor ce au nevoie de ajutor, iar noi le aprobăm și le finanțăm”.

Report.md: Ei solicită ajutor sau sunt și cazuri când, poate, consideră că este umilitor să ceară sau să accepte ajutorul cuiva?…

Fiodor Garaba: Au fost la mine în audiență mai multe persoane care au solicitat să influențăm cumva primăria locală, pentru a include în lista beneficiarilor anumite persoane, pentru a beneficia de serviciile cantinei sociale, dar să refuze cineva ajutorul, nu am auzit. Poate au fost cazuri, dar eu nu știu despre ele.

Report.md: Cum au suportat carantina și cum s-au descurcat persoanele în vârstă în această perioadă pandemică?

Fiodor Garaba: Cele mai mari bătăi de cap le-au avut asistenții sociali din teritoriu, pentru că pandemia le-a complicat foarte mult lucrul. Trebuiau să le explice bătrânilor, inclusiv cum să procedeze și cum să se protejeze când le vin rudele de peste hotare. Nu puteam merge într-o localitate până nu verificam situația epidemiologică de acolo. Au fost probleme la fel ca în alte țări, dar ne-am descurcat.

                                                             FOTO: Report.md

În orașul Căușeni activează patru asistenți sociali, iar în celelalte 27 de localități este câte un singur asistent social. Fiodor Garaba spune că, pentru localități mari, cum este Zaim, un singur asistent social este prea puțin și e destul de complicat pentru el să lucreze, dar în celelalte localități este suficient câte un asistent social.

Singurătatea, mai stresantă decât sărăcia 

Cea mai mare problemă a oamenilor în etate este sărăcia și lipsa atenției din partea copiilor și nepoților. Foarte mulți trăiesc în singurătate, iar asta este mai îngrozitor decât sărăcia. Este imposibil să atribuim câte un asistent social fiecărui bătrân, mai ales că sunt situații când nepoții sau copiii trăiesc aproape, dar nu se implică absolut. Dacă bătrânii noștri ar avea o sursă de venit mai generoasă decât pensia lor, ar duce-o mult mai bine, pentru că ar putea să-și angajeze persoane care ar avea grijă de ei, dar asta este imposibil, pentru că abia de-și asigură existența.

Report.md: Autoritățile publice locale se implică sau sunt probleme la acest capitol?

Fiodor Garaba: Este mai mult decât insuficient ceea ce fac autoritățile publice locale de nivel întâi. Fiecare primar își face imagine pentru a lua încă un mandat. Promit că vor face drum, iluminat stradal, etc... Bătrânilor însă, nici nu le promit măcar. Nu-și face nimeni griji pentru ei. Primarii cred că asta trebuie să facă asistența socială, ceea ce este greșit, pentru că o bună parte din responsabilități le revin anume primarilor, iar ei mereu găsesc pretexte pentru a pasa responsabilitățile. Anume din această cauză apar divergențe între asistența socială și autoritățile publice locale.

Report.md: Ce ar trebui să facă autoritățile pentru a îmbunătăți viața bătrânilor?

Fiodor Garaba: În primul rând ar trebui să aibă mai multe informații despre modalitățile de ajutorare a celor în etate. Noi organizăm multe seminare și îi invităm pe primarii din sate, dar majoritatea nici nu vin. Unii vin și nu sunt atenți la ceea ce le spunem și, până ajung în localitatea lor, au și uitat ce le-am spus. Colaborarea dintre asistența socială și autoritățile publice locale lasă de dorit…

Autor: Vitalie Călugăreanu / Foto: Elena Covalenco

Articolul anterior

Nicolae Timofti l-a propus pe omul de afaceri Ion Sturza candidat la funcția de premier

Articolul următor

Nu pot împărți banii pentru drumuri, așa că lasă oamenii să meargă prin gropi