Realitate   Chișinău    

O Moldovă care discriminează

Acum șase ani, Moldova se angaja, la nivel internațional, că va înceta discriminarea celor peste 180 de mii de persoane cu nevoi speciale și va crea condiții egale tuturor cetățenilor,  indiferent de problemele fizice și intelectuale pe care le au. Promisiunile au rămas doar pe hârtie.

Fie că este vorba de farmacii, bănci sau teatre, puține edificii din Chișinău sunt adaptate la nevoile persoanelor cu probleme locomotorii. De cele mai multe ori, ascensoarele sau rampele de acces și barele de sprijin lipsesc, iar în cazurile când acestea există, sunt puse de formă.

Atunci când unele instituții sunt echipate cu astfel de rampe, acestea nu sunt amenajate cu bare de sprijin, astfel că aceste utilaje, menite să ajute persoana cu nevoi speciale, îi pune viața în pericol.

Rampe „teatralizate”

Este și cazul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din capitală. Aici este instalată o rampă abruptă, fără bare de sprijin. Fără însoțitor, o persoană în scaun rulant nu are cum să intre în clădirea publică de menire culturală.

                                           Rampă de acces în clădirea Teatrului Național „Mihai Eminescu” / FOTO: Asociația Antreprenorilor cu Dizabilități din Moldova

Clădiri de menire socială, inaccesibile

Acest edificiu nu este singurul neadaptat. Un alt exemplu este sediul Casei Naționale de Asigurări Sociale din Chișinău. Prin fața clădirii este imposibil accesul unei persoane cu probleme locomotorii.

                             Intrarea în sediul central al Casei Naționale de Asigurări Sociale din Chișinău / FOTO: Asociația Antreprenorilor cu Dizabilități din Moldova

O altă clădire aceeași situație. Este vorba de sediul central al Oficiului Stării Civile, un edificiu relativ nou – din cauza scărilor, acesta este inaccesibil pentru persoanele cu nevoi speciale sau pentru cei vârstnici.

                                                     Intrarea în Oficiul Stării Civile din Chișinău / FOTO: Asociația Antreprenorilor cu Dizabilități din Moldova

Responsabilități doar pe hârtie

Au trecut exact șase ani de când Republica Moldova a ratificat Convenția Organizației Națiunilor Unite (ONU) privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CDPD), angajându-se să respecte și să promoveze drepturile persoanelor cu nevoi speciale. Responsabilități asumate doar pe hârtie. În realitate, persoanele cu nevoi speciale continuă să se confrunte cu fenomenul discriminării, stigmatizării și cu lipsa accesibilității în instituțiile publice și de menire socială.

Deși în anul 2007 Republica Moldova a semnat CDPD, iar în anul 2010 a ratificat acest document, țara noastră înregistrează mari restanțe la implementarea acestuia. Odată ratificată, Convenția obligă statele semnatare să elimine toate obstacolele ce stau în calea accesibilității și să ofere persoanelor cu dizabilități posibilitatea de a beneficia de aceleași drepturi ca și  cetățenii fără nevoi speciale.  „Pentru a da persoanelor cu dizabilităţi posibilitatea să trăiască independent şi să participe pe deplin la toate aspectele vieţii, statele părţi vor lua măsurile adecvate pentru a asigura acestor persoane accesul, în condiţii de egalitate cu ceilalţi, la mediul fizic, la transport, informaţie şi mijloace de comunicare, inclusiv la tehnologiile şi sistemele informatice şi de comunicaţii şi la alte facilităţi şi servicii deschise sau furnizate publicului, atât în zonele urbane, cât şi rurale. Aceste măsuri, care includ identificarea şi eliminarea obstacolelor şi barierelor faţă de accesul deplin, trebuie aplicate, între altele, la:  clădiri, drumuri, mijloace de transport şi alte facilităţi interioare sau exterioare, inclusiv şcoli, locuinţe, unităţi medicale şi locuri de muncă; serviciile de informare, comunicaţii şi de altă natură, inclusiv serviciile electronice şi de urgenţă”, scrie în Convenție.

O Europă fără piedici

Cu un an mai târziu, în 2011, a ratificat acest document și Uniunea Europeană, tratatul fiind semnat de cele 27 de state membre câte erau atunci. Prin ratificarea acestui document, UE își asuma responsabilitatea să făurească o Europă fără piedici în calea a celor peste 80 de milioane de persoane cu dizabilităţi înregistrate în toate statele comunitare, angajament asumat și în Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu dizabilitati.

Spania, stat membru UE cu străzi și clădiri adaptate

Odată ratificată Convenția, statele-semnatare au început implementarea prevederilor. Este și cazul Spaniei, țară care are o infrastructură prietenoasă persoanelor cu nevoi speciale. Mihaela Ajder, fosta directoare a Centrului de Informare pentru Drepturile Omului (CIDO), locuiește de mai mult timp în Spania.

Intrarea într-un bloc sanitar din orașul Malaga amenajat pentru persoanele cu probleme locomotorii  / FOTO: Mihaela Ajder 

Ea susține că autoritățile spaniole au servicii sociale și adaptează clădire în sensul sporirii accesibilității persoanelor cu nevoi speciale.

Edificiile, dar și străzile sunt accesibile atât persoanelor cu necesități locomotorii, cât și celor cu probleme de vedere. „Am vizitat orașul Malaga anul trecut, iar acum stau în Barcelona. În ambele cazuri am văzut transport adaptat la nevoile persoanelor în scaun rulant, bicicliști, cărucioare pentru copii.

De asemenea, străzile sunt adaptate, inclusiv trecerile de pietoni, cele subterane. Condiții accesibile am văzut și în transportul în comun, inclusiv la metrou sau în cazul trenurilor inter-urbane”, spune activista.

           Benzi de ghidaj pentru persoanele cu probleme de vedere / FOTO din Barcelona: Mihaela Ajder

Ea a mai precizat că informațiile importante și inscripțiile pe cutiile de medicamente sunt scrise și în limbajul Braille, utilizat de nevăzători. „Pentru persoanele cu probleme de vedere, trecerile pentru pietoni sunt semnalizate sonor, iar în clădiri sunt amenajate benzi speciale pentru ghidaj. Accesul în edificii se face nu doar prin rampe, dar și cu ajutorul cărucioarelor-lifturi”, precizează Mihaela.

                          Trecere adaptată pentru biciclete, cărucioare pentru copii, scaune rulante

Moldova restanțieră

Mai multe organizații neguvernamentale, care apără și promovează drepturile persoanelor cu dizabilități din Moldova, au anunțat în cadrul unei conferințe de presă că autoritățile moldovene au mari restanțe la îndeplinirea angajamentelor legate de respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități. „Am vorbit de mai multe ori despre problema accesibilității în Republica Moldova. Avem o legislație destul de bună (Legea privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități), în care scrie clar că orice clădire de menire socială trebuie să fie accesibilă persoanelor cu dizabilități, iar administrația acelui imobil trebuie să întreprindă toți pașii necesari pentru aceasta. Cu părere de rău, nu există un mecanism de monitorizare a modului cum este implementată această prevedere, nu există nici un organ care să poată atrage la răspundere persoanele care încalcă legislația”, afirmă Igor Meriacre, directorul Asociației ”Motivație”, organizație neguvernamentală care apără persoanele cu dizabilități locomotorii.

Condiții (in)egale

Convenția ratificată de Republica Moldova obligă statele semnatare să se asigure că persoanele cu dizabilități își pot exercita drepturile pe deplin, în condiții de egalitate cu toți ceilalți cetățeni. După doi ani de la ratificarea Convenției, deputații au votat Legea privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități, document care prevede, de asemenea, obligativitatea autorităților de a asigura accesibilitatea persoanelor cu dizabilități.

Însă, spre deosebire de țările care își respectă cetățenii, Republica Moldova a dovedit încă o data că se pricepe la onorarea angajamentelor doar pe hârtie și declarativ.

Lilia Zaharia

Articolul anterior

Moldova, arătată cu degetul pentru violenţă în familie

Articolul următor

Vytautas Keršanskas: Proiectul de țară pentru Moldova - combaterea corupției!