UE se pregătește să declare anul 2018 „Anul european al patrimoniului cultural”, iar la Chișinău autoritățile decid demolarea edificiilor culturale în favoarea teraselor.

La sfârşitul lunii august, Comisia Europeană a transmis Parlamentului European și Consiliului UE propunerea de a declara anul 2018 „Anul european al patrimoniului cultural”. Se doreşte, astfel, promovarea culturii ca un sentiment comun de istorie și identitate în Europa.

Oficialii europeni spun că, prin cultură, statele comunitare se unesc. Comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics menţiona într-un comunicat de presă că "patrimoniul comunitar cultural este mai mult decât memoria trecutului, dar este şi cheia viitorului”. Un An european al patrimoniului cultural va fi o oportunitate de sensibilizare în privința importanței sociale și economice a patrimoniului cultural și de promovare a excelenței europene în acest sector. Fac apel la Parlamentul European și la Consiliu să sprijine propunerea noastră și invit toate părțile interesate să contribuie la asigurarea succesului acestui an”, menționa oficialul.

    Comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport,Tibor Navracsics   FOTO: news.xinhuanet.com

În comunicatul Comisiei Europene se mai menționează că prin situri arheologice, arhitectură, castele medievale, tradiții folclorice și arte, patrimoniul cultural al Europei ocupă un loc central în memoria colectivă și identitatea cetățenilor europeni. "Bogata diversitate națională, regională și locală a UE este un catalizator unic pentru schimburi între persoane de toate vârstele și din toate culturile și contextele sociale. La nivel local, patrimoniul cultural al Europei promovează coeziunea și integrarea socială, prin regenerarea zonelor neglijate, prin crearea de locuri de muncă ancorate la nivel local și prin promovarea unui sentiment împărtășit de apartenență la comunitate”.

În spaţiul comunitar, peste 300.000 de persoane sunt direct angajate în sectorul european al patrimoniului cultural și 7,8 milioane de locuri de muncă din Europa sunt legate indirect de acesta.

Demolăm cinematografe și construim terase

În timp ce UE promovează valorile culturale, în Republica Moldova cultura este văzută prin prisma interesului comercial şi personal.

La mijlocul lunii septembrie curent, autorităţile municipiului Chişinău au semnat autorizația de demolare a Cinematografului Gaudeamus, situat pe strada Vasile Alecsandri. Documentul a fost avizat de către viceprimarul municipiului Chișinău, Nistor Grozavu, secretarul primăriei Valeriu Didenco și arhitectul-șef interimar, Ion Carpov.

Imediat decizia a început să fie criticată. Dorin Chirtoacă, primarul municipiului Chişinău a declarat că„în acel loc urmează construcţia unui complex multifuncţional cu cinematograf, spaţii comerciale, pentru alimentaţie publica si locative, terase - în aşa fel încât terenul sa fie valorificat conform potenţialului pe care îl are. Ceea ce presupune dezvoltare și locuri de muncă. Sau nu avem nevoie?”, a scris Dorin Chirtoacă pe pagina sa de Facebook.

Decis: Cinematografului „Gaudeamus” urmează a fi demolat, iar în loc vor fi construite spaţii comerciale şi terase / FOTO: Report.md

Repetiții în sala de judecată

La Cahul, localnicii aşteaptă cu nerăbdare să le fie construit un nou sediu pentru Teatrul „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din localitate.

Peste doi ani, oraşul Cahul se va mândri cu un nou edificiu cultural. Acesta este construit cu bani românești, fiind vorba de o investiţie de 800 de mii de euro. Directorul teatrului, Gheorghe Mândru a declarat pentru Report.md că lucrările au început în luna aprilie curent şi vor dura aproape doi ani. „Noi sperăm că deschiderea Teatrului se va produce mai repede. Aşteptăm!”, susține Gheorghe Mândru. În speranţa că peste doi ani actorii vor juca piesele într-o clădire nouă, acum ei fac repetiții într-o fostă sală de judecată.

            Gheorghe Mândru, directorul Teatrului „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul / FOTO: Facebook

Teatrul Republican Muzical-Dramatic "B.P. Haşdeu" a fost fondat în anul 1987, însă ca urmare a unor calamități naturale, edificiul a avut de suferit. Salvarea Teatrului a venit în anul 2014, când Guvernul României a semnat un memorandul cu Executivul de la Chişinău de donare a 800 de mii de euro pentru construcţia noului sediu.

Lilia Zaharia