Un nou mit despre COVID bântuie prin colectivele de muncă din Chișinău. Văzând că apariția unui vaccin autorizat întârzie, unii ignoră măsurile de protecție crezând că e mai bine să se infecteze acum, când sistemul medical încă rezistă, ca să capete anticorpi. Supoziția radicală provine din instinctul de supraviețuire, care însă, în acest caz, poate fi fatal din două motive: 1. Nu există imunizare prin expunere la coronavirus și „este de neconceput ca populația să se expună noului coronavirus cu scopul unei imunizări colective”, susține OMS. O confirmare în acest sens este reinfectarea ministrului de Interne, Pavel Voicu. 2. Sistemul medical practic deja e în colaps, nu mai sunt locuri la terapie intensivă, iar medicii au ajuns să roage populația să evite infectările, deoarece sistemul se sufocă.

Când a devenit clar că virusul nu mai poate fi oprit, nimeni - nici măcar oamenii de știință nu au avut un model clar de intervenție în măsură să oprească expansiunea virusului. Se cunoștea foarte puține despre virus. Nu se știa nici de unde s-a luat, nici cum se transmite, nici chiar care sunt primele simptome. Voci importante din medicină vorbeau despre două posibilități de rupere a lanțului pandemic: prima- izolare totală până la apariția unui vaccin și a doua - să se aștepte până când virusul va ajunge la fiecare fără a interveni, mizând pe imunitatea colectivă. Cea de a doua variantă era considerată din start ca fiind periculoasă, în condițiile în care nu se cunoștea nimic despre virus. Urmările puteau fi dramatice la nivel global dacă din start s-ar fi mers pe acest scenariu – spitalele s-ar fi umplut brusc, iar sistemele medicale ar fi cedat în câteva zile.

Așa că s-a mers pe celălalt scenariu. Majoritatea țărilor europene și-au închis, practic, granițele și au impus carantina. Nu și Suedia și Belarus.

Pandemia cauzată de noul coronavirus a făcut peste 1 milion de victime la nivel mondial, iar creșterea numărului celor care s-au infectat și tratat de COVID nu va opri epidemia. Concepția „imunității colective” a fost susținută anterior în special la Londra și Stockhcolm și, deși la început nu se știa nimic despre acest virus, cu fiecare săptămână deveneau cunoscute tot mai multe detalii, iar unul din ele este că, cei care s-au tratat de COVID capătă imunitate de scurtă durată. Altfel spus, o persoană se poate reinfecta de nenumărate ori.

„Imunitatea colectivă” promovată acum la greu de mai multe voci „nu este o opţiune”, a declarat directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, într-o conferinţă de presă.

                                           Tedros Adhanom Ghebreyesus, director general OMS

Și în Republica Moldova există adepți ai „imunității colective”. Una din aceste voci a fost cea a unui cunoscut medic, susținut frenetic de mulți internauți care, în diferite momente ale vieții, au avut conexiuni cu medicul. Tot mai des, atât pe rețelele sociale, cât și în stradă, oamenii vorbesc despre „beneficiile” infectării și că „mai  bine te infectezi acum și scapi, căpătând imunitate”... Dar numărul de infectări a început să crească odată cu răspândirea acestui mit, iar în săptămâna 12-18 octombrie, Moldova a înregistrat antirecord la capitolul deceselor din cauza COVID-19.

„Deja este clar că, până majoritatea din noi nu vom trece prin COVID-19, astfel obținând o imunitate colectivă, noi nu vom scăpa de Sars-Cov-2”, spunea medicul respectiv la începutul lunii septembrie, la un protest organizat în fața Guvernului – protest menit să convingă autoritățile să le permită elevilor să meargă la școală, iar celor mici - la grădiniță.

„Niciodată în istoria sănătății publice, imunitatea colectivă nu a fost folosită ca strategie de răspuns la o epidemie, darămite la o pandemie. Este o problemă științifică și etică”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.

Cu puțin timp înainte de asta, ministrul de Interne, Pavel Voicu, a fost testat pozitiv, a doua oară, cu COVID-19. Anunțul l-a făcut pe Facebook.

La sfârșitul lunii martie, președintele raionului Ștefan Vodă, Vasile Maxim, fost diagnosticat prima dată cu COVID-19 şi s-a tratat într-un spital din Chișinău, iar la 7 august acesta a fost testat din nou pozitiv și, în aceeași zi, a fost internat în spital.

Totuși, fostul șef al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, Nicolae Furtună, declara atunci că nu este sigur dacă este un caz de reinfectare. El admitea posibilitatea ca Vasile Maxim să nu fi fost tratat „până la capăt” atunci când a fost diagnosticat prima data.

După ședința Consiliului Suprem de Securitate din 12 august, Igor Dodon anunța despre cel puțin patru cazuri de reinfectare. „Se discuta anterior dacă există imunitate colectivă, ceea ce presupune că dacă ai fost bolnav o dată, apar anticorpi și a doua oară nu te mai îmbolnăvești. În țările Uniunii Europene imunitatea colectivă este de 3%, adică dintre cei care s-au îmbolnăvit obțin imunitate colectivă nu mai mult de 3%. În Republica Moldova avem cel puțin patru cazuri de îmbolnăvire repetată, perioada medie de incubare este de cinci zile”, menționa Dodon.

Încă de la începutul epidemiei s-a tot vorbit despre „imunitate colectivă”. Suedia, deși nu a recunoscut oficial, a lăsat virusul să circule, mizând pe imunitatea colectivă. Dar s-a dovedit că măsura a fost una greșită, pentru că la Stockholm numărul celor infectați a început să crească alarmant. După numărul de decese, a depășit chiar și țările vecine, iar în Danemarca, Norvegia sau Finlanda, care au instituit reguli stricte, mortalitatea era de 10 ori mai mică. Deși oficialii sperau ca marea parte a populației să dezvolte anticorpi, un studiu a demonstrat că numărul celor care au produs acești anticorpi (și doar pentru perioade foarte scurte) era de numai 15%.

Este periculos să mizezi pe imunitatea colectivă. „Costul imunității de grup prin infectare naturală ar fi foarte mare, mai ales în absența unui tratament și fără o protecție optimă a persoanelor cu risc de complicații grave”, scriu cercetătorii de la Institutul Pasteur, Simon Cauchemez și Arnaud Fontanet, într-o notă publicată pe 9 septembrie în revista „Nature”.

Potrivit oamenilor de știință de la King's College, concentrația de anticorpi atinge apogeul la trei săptămâni de la primele simptome și după aceea brusc scad. După trei luni, potrivit lor, doar la 17% din cei aflați sub monitorizare au mai fost depistați anticorpi.

„Marea majoritate a persoanelor din cele mai multe ţări pot să contracteze virusul. Studiile sugerează că în cele mai multe ţări, mai puţin de 10% din populaţie a fost infectată”, a detaliat directorul OMS. El susține că nu sunt suficiente informații despre imunitatea de care se bucură persoanele care au contractat deja COVID-19, subliniind că foarte mulți s-au reinfectat.

„Cele mai multe dintre persoanele infectate dezvoltă o reacţie imunitară pe parcursul primelor săptămâni, dar nu ştim dacă acest răspuns este puternic sau durabil, nici dacă el diferă de la o persoană la alta”, a explicat Tedros Adhanom Ghebreyesus.

Potrivit directorului OMS, conceptul de „imunitate colectivă” este utilizat în campaniile de vaccinare. În cazul variolei, este nevoie ca 95% din populaţie să fie vaccinată pentru ca restul 5% nevaccinate să fie protejate. În cazul poliomielitei, acest prag este de 80%.

Ministrul Sănătății din Coreea de Sud a declarat chiar că este inutil să ne bazăm pe imunitatea colectivă și că trebuie să fim pregătiți că pandemia va dura încă cel puțin un an sau doi - până la apariția unui vaccin. Potrivit ministrului, în această perioadă va trebui să împiedicăm răspândirea virusului și să găsim o armonie între viața de zi cu zi și măsurile antiepidemice. Conviețuirea cu virusul este o nouă formă de viață, o nouă cultură a vieții sociale, a menționat el.

O bună parte din populația Marii Britanii, în special tineretul, „s-a infectat cu COVID-19, considerând că aceasta va contribui la formarea imunității colective”. Declarația aparține virusologul Jonathan Hinn: „Nu încetez să tot repet: nu este nimic bun în infectarea benevolă cu COVID”, a spus medicul.

Vitalie Călugăreanu