Satul Frasin 2018, toamna. Când în fața porții ei, pe asfaltul proaspăt turnat, s-a încins o horă, iar în toată mahala răsuna, din niște boxe, o melodie veselă, populară, mătușa Ileana a ieșit la poartă să vadă ce se întâmplă. Avea mâinile colorate rubiniu, cu un miros puternic de isabela... Și le-a șters în grabă de pestelcă, a împins încetișor poarta și a ieșit în drum să afle de ce dansorii țopăiau vesel chiar în fața porții ei.

Mirați că s-au adunat brusc atâția oameni, într-un sat aproape pustiu, vecinii au lăsat baltă poama și teascul și au venit unul câte unul la poarta mătușii Ileana, șușotindu-se și întrebând unul de altul dacă au aflat ceva despre spectacolul de pe strada lor.

Niște „oameni de stat” (vorba mătușii Ileana) au scos din buzunarul interior al sacourilor câte o pereche de foarfece și, în câteva secunde, panglică roșie întinsă de-a lungul drumului fusese făcută ferfeniță de bărbații îmbrăcați la costum și cu papucii lustruiți. Fiecare și-a luat câte o bucățică din cei aproximativ 5 metri de panglică.

FOTO: Facebook/Vadim Lesnic, președintele raionului Dondușeni 

Apoi, pe ritmuri vesele, au gustat din colacul împletit și au dat peste cap câte un „degetar” cu vin roșu, ce le-au fost aduse pe un talger de câteva eleve de la școala din sat.

Pe partea cealaltă de drum - țipenie de om. Doar preotul din sat care stă mai într-o parte, în fața unei mese apărute nu se știe de unde și pe care stătea o găleată albastră, din plastic. Aștepta comanda...

FOTO: Facebook/Vadim Lesnic, președintele raionului Dondușeni  

Nedumerite, cu mâinile în șolduri, tare s-au mai mirat vecinele când preotul a început „slujba” și stropitul cu agheazmă. Stropea în stânga și în dreapta pe drum.

-      Da ce face părintele, fa tu?... Ce strochește el?... - întreabă una dintre vecine cu jumătate de glas.

-      Să mă trăsnească Dumnezău dacă înțeleg ce strochește și ce se întâmplă la mine la poartă!, - a murmurat nedumerită mătușa Ileana.

Spectacolul nu a durat mult - atât cât să taie panglica, să meargă preotul cu stopitul plus o sesiune foto. Pentru Facebook - să aibă președintele raionului ce posta. Apoi, cum au apărut - așa și au dispărut, lăsându-le pe vecine la fel de nedumerite ca înainte de „spectacol”.

-      Da poate au sfințit asfaltul ista proaspăt cârchit?...

-      Ei, grăiești prostii. Cum să strochească drumul?! Parcă-i om sănătos preotul.

-      Dacă-ți spun. Și au venit cu gălăgia asta la matale în poartă pentru că ai nepoată jurnalistă. Poate s-au gândit că i-a lăuda că ți-au făcut drum prin poartă...

FOTO: Facebook/Vadim Lesnic, președintele raionului Dondușeni   

Oficial, avem drumuri bune. Asta ne spune guvernarea și de asta se chinuie să ne convingă instituțiile de presă afiliate puterii. Cu câteva luni înaintea alegerilor, Guvernul, la comanda liderului PD, Vlad Plahotniuc, a demarat programul ”Drumuri bune pentru Moldova”. La comanda lui Plahotniuc, care nu are nici o funcție oficială în stat, din buget au fost scoși 1,6 miliarde de lei pentru reconstrucția a 1200 kilometri de drum.

În timp ce televiziunile aservite democraților arată la televizor reportaje despre drumuri reabilitate, cu fanfară, tăieri de panglică și „oameni de stat” cu forfecele în buzunar, oamenii înoată, la propriu, prin craterele de pe drumuri.


În unele sate, oamenii, ca și strămoșii lor care au înființat acele așezăminte, morsoacă glodul cu galoșii grei pe drumuri pe care nu s-a turnat niciodată nici măcar o căldare cu pietriș. Pentru ei, gloriosul slogan „Drum asfaltat în fiecare sat” a fost ca și zborul lui Gagarin în cosmos.

Numai că speranța li s-a ruinat rapid. Mai exact, în ziua în care au intrat drumarii în sat cu autospecialele. Drumurile care erau în glod așa și au rămas, iar drumarii au așternut un strat subțire de asfalt pe o porțiune de drum asfaltată anterior.

Localnicii au înțeles că „drum asfaltat în fiecare sat” nu înseamnă drumuri asfaltate în întregul lor sat, ci… o porțiune de vreo 270 de metri.

Sau două bucățele de drum a câte 100 de metri, așa ca în satul Medveja.

Sau două bucățele de drum a câte 190 de metri fiecare în Halahora de jos.

Sau o azvârlitură de băț de 50 de metri și una de 360 de metri în orășelul Cupcini.

Pe rețelele de socializare au început să apară filmulețe din diferite sate, cu asfaltul „nou” care se cojește ca un ou fiert; cu porțiuni de drum „nou” măcinat după prima ploaie; cu asfalt turnat în băltoace sau pe gheață sau cu drumari care „plombează” drumurile cu bocancii. Asta în timp ce ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, se răstea important de la o tribună că „nicio porțiune de drum nu a fost dată în exploatare fără experțiza tehnică a Administrației de Stat a Drumurilor”. Sună țanțoș și oficios, nu-i așa?

Cu cât mai optimiste sunt titlurile din media controlată de putere, cu atât mai dură este realitatea în satele Moldovei. În timp ce ex-comunistul Sergiu Sîrbu (deja democrat) călărește pe o porțiune de drum recent asfaltat, în alt capăt de sat, oamenii nu-și pot trage galoșii din glod.

După ce Vlad Plahotniuc a declarat că „realizările și aprecierile din partea oamenilor” îl încurajează, în ajunul campaniei electorale, acesta anunțat programul „Drumuri bune pentru Moldova 2”. Omul fără nici o funcție oficială în stat se laudă că va construi, - din banii noștri, - în 2019, încă aproximativ 2.600 kilometri de drumuri. De parcă ar fi sigur că tot PDM va fi stăpân pe buget după alegerile parlamentare de duminică, 24 februarie.

Violeta Colesnic