Cel mai important document semnat între Republica Moldova și UE (Acordul de Asociere cu componenta DCFTA) a intrat vineri, 1 iulie, în vigoare. Guvernanții de la Chișinău au profitat de această ocazie pentru a-și asuma meritele, în timp ce societatea civilă a criticat puterea din cauza restanțelor și mimării reformelor cerute de UE.

Acordul de asociere Republica Moldova – UE a fost semnat pe 27 iunie 2014. Din partea Republicii Moldova, documentul a fost semnat de premierul de atunci, Iurie Leancă. Intrarea în vigoare a Acordului înseamnă finalizarea procedurii de ratificare a acestuia de către părţile semnatare (ultimul stat-membru UE care a ratificat documentul a fost Italia, în noiembrie 2015) şi, respectiv, aplicarea în integralitate a tuturor prevederilor acestuia. În luna martie 2016, la Bruxelles, actualul premier Pavel Filip și-a asumat realizarea unei „Foi de parcurs” cu reforme prioritare până la 31 iulie. Vineri, cu ocazia intrării în vigoare a Acordului de Asociere cu UE, deputaţii și miniștrii moldoveni s-au întrunit într-o ședință comună la care au discutat despre această „Foaie de parcurs”, concluzionându-se că aceasta a fost realizată în proporţie de 68%. Organizațiile non-guvernamentale specializate în expertiză economică susțin, însă, că este vorba de numai 30%.

Andrian Candu: Redactorii și editorii nu reușesc să ne redacteze reformele

„În ultimele 6  luni s-a făcut ceea ce nu s-a reușit în 2 ani în ceea ce privește Acordul de Asociere și „Foaia de parcurs”. Din cele 52 de acte trimise de către Guvern spre Parlament, 40 au fost aprobate, iar 7 sunt în lectura a doua. Am fost nevoiți să trecem la câte o ședință a Parlamentului pe săptămână, deoarece editorii și redactorii Parlamentului nu reușesc, pentru că este un volum mare de acte”, s-a lăudat vineri președintele Parlamentului, Andrian Candu.

Iar premierul Pavel Filip a reconfirmat opțiunea pro-europeană a Moldovei: „Cei care cred că Republica Moldova va renunța la aderarea la UE, greșesc. Noi nu avem planul A, B, C, ci doar planul A, care prevede aderarea la UE. După aproape jumătate de an de muncă, Moldova este mult mai stabilă din punct de vedere economic și politic. Salariile și pensiile se achită la timp, pe alocuri le-am majorat. Protestele în stradă au încetat. Totuși, există în Republica Moldova prea multă suferință, dezamăgire: S-a furat un miliard, avem corupție! Obiectivul nostru este să recâștigăm încrederea cetățenilor. Ne dorim un acord semnat cu FMI și sunt convins că-l vom avea”, a menționat Filip.

UE a salvat Moldova

Semnarea de către Republica Moldova a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, care include şi constituirea Zonei de  Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA), a servit pentru autorităţile de la Moscova drept pretext pentru aplicarea unilaterală a unor restricţii economice, care au condus la o diminuare a cooperării moldo-ruse. La 20 iulie 2014, Rusia a declarat embargou la importul producţiei pomilegumicole, a cărnii și conservelor moldoveneşti, iar la 31 iulie 2014, Guvernul  de la Moscova a adoptat o hotărâre privind introducerea taxelor vamale pentru 19 categorii de mărfuri din Republica Moldova. Din 10 septembrie 2013, anul ce a precedat semnarea Acordului de Asociere, Rusia blocase practic importul pentru producţia alcoolică moldovenească. Ca să ajute Moldova, UE, la insistența României, a decis punerea în aplicare înainte de termen a Acordului de Liber Schimb, deschizându-și astfel piața pentru produsele moldovenești și salvând, de facto, fermierii moldoveni într-un moment foarte complicat.

„Pentru noi este important să depolitizăm cooperarea comercial-economică cu Federaţia Rusă pornind de la faptul că şi Federaţia Rusă a declarat ofical că recunoaşte dreptul cetăţenilor Republicii Moldova, dreptul Chişinăului de a-şi stabili vectorul de dezvoltare atât pe plan intern cât şi pe plan extern. Or, semnarea Acordului de Asociere cu componenta DCFTA este un fapt împlinit şi ne propunem împreună cu colegii din Federaţia Rusă să construim această relaţie pragmatică bazată pe respect reciproc, anume pornind de la aceste realităţi obiective ale zilei de astăzi”, a comentat ministrul moldovean de Externe, Andrei Galbur, într-un interviu pentru moldova.org. „Noi sperăm că Fedraţia Rusă va accepta abordarea noastră - că Republica Moldova nu trebuie să servească drept poligon pentru o confruntare geopolitică. Din contra, noi suntem poziţionaţi foarte adecvat pentru a deveni o platformă de cooperare. Aceasta  ne va permite şi nouă să asigurăm o cooperare constructivă, tradiţională, conform acordului de parteneriat strategic şi acordului de prietenie pe care-l avem semnat cu Federaţia Rusă. Acum, desigur, după cum am mai spus, depunem toate eforturile pentru o resetare a dialogului bilateral, bazat pe aceste noi realităţi politice şi economice”, a mai explicat șeful diplomației moldovene.

Andrei Galbur: Combinația dintre presiunile interne și externe este benefică

El a recunoscut că există o problemă în comunicarea cu cetățenii în sensul explicării avantajelor şi beneficiilor apropierii de UE. „Din momentul semnării Acordului de Asociere s-a depus o muncă enormă în sensul implementării angajamentelor ce derivă din acest document, inclusiv pe componenta DCFTA. Anul acesta începem să negociem o nouă agendă de asociere. Suntem monitorizaţi foarte minuţios de către partenerii noştri din Uniunea Europeană dar şi de către societatea civilă din interior. Cred că anume combinaţia aceasta dintre, dacă pot să spun, presiuni şi din interior şi din exterior, nu va lăsa Executivului şi Legislativului altă cale decât să avanseze tot mai departe în acest proces. Deci, avantajul cel mai principal consider eu, pe care l-am obţinut din momentul semnării Acordului de Asociere, este consolidarea caracterului ireversibil al reformelor”, a menționat ministrul Andrei Galbur.

Vestea proastă: Integrarea europeană e la latitudinea unor politicieni corupți și compromiși

Pe de altă parte, directorul Asociației de Politică Externă de la Chișinău, Victor Chirilă, susține că „intrarea în vigoare a Acordului de Asociere (AA), inclusiv a Zonei de Comerț Liber, Aprofundat și Comorehensiv (DCFTA) marchează, cu o irecuperabilă întârziere”: „AA și DCFTA sunt fără îndoială cruciale pentru modernizarea Moldovei, însă nu sunt nicidecum un panaceu la mizeria în care ne aflăm în prezent. În plus, AA și DCFTA nu mai sunt suficiente pentru a adera la UE. După Brexit, ușa UE s-a închis pentru o perioadă nedeterminată. Cu toate acestea, implementarea efectivă a AA și DCFTA trebuie să se producă într-un ritm accelerat, altfel  Moldova nu va mai avea alți 25 de ani la dispoziție. Șansele ca Republica Moldova să se dizolve ca stat sunt acum mai reale ca niciodată. Vestea proasta pentru noi este că implementarea AA și DCFTA este acum la latitudinea unor politicieni corupți și compromiși iremediabil”, susține Chirilă.

Potrivit lui, succesul implementării AA și DCFTA va depinde de 3 factori cruciali, care în prezent lipsesc cu desăvârșire și pe care nu-i vom avea în timpul apropiat: Stabilitate internă - aceasta este în continuare foarte fragilă, fiind amenințată de instabilitatea regională, dar mai ales de discreditarea instituțiilor-cheie ale statului, subminarea statului de drept, eventuale tendințe separatiste în sudul și nordul tării, etc..; O clasă politică integră - clasă politică moldovenească este, în majoritatea ei, compromisă de interesele oligarhice și corupție, iar o bună parte se află la cheremul Moscovei care va face tot ce poate pentru a sabota AA; Un stat de drept funcțional - statul de drept în Moldova este cancerizat de corupție, interese obscure, nepotism, cumătrism și coordonatori din umbră. Iar dacă nu e stat de drept, nimic nu e: nici economie prosperă, nici politicieni integri, nici judecători incoruptibili, nici instituții credibile...

În concluzie, expertul menționează că AA și DCFTA reprezintă o mare oportunitate pentru Republica Moldova: „Dacă ratăm această șansă, ratăm nu doar UE, ratăm totul, ratăm viitorul nostru de a trăi într-o țară modernă, liberă, prospera!”.

La rândul său, semnatarul Acordului de Asociere din partea Moldovei, Iurie Leancă, a atenționat guvernarea actuală că „viitorul țării depinde în mare parte de implementarea completă a acestui document, iar scuze pentru cei de la guvernare în caz de eșec nu există”. El a îndemnat guvernanții să treacă „de la declarații frumoase la fapte concrete”.

Igor Munteanu: „Există senzația că Guvernul este antrenat în salvarea aparențelor”

Fostul ambasador al Republicii Moldova la Washington, Igor Munteanu, susține că Acordul de Asociere este cel mai larg și mai extins acord care s-a semnat până acum, oferind o multitudine de beneficii de ordin economic, prin Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, prin asistența tehnică, prin accesul la piață, prin sprijinul acordat pentru consolidarea capacităților la agențiile de supraveghere a calității produselor. Într-un interviu acordat RFI, el îndeamnă cetățenii moldoveni „să renunțe la iluziile că cineva va veni de la Bruxelles să le rezolve problemele din familie sau din țară, din sat sau oraș”: Uniunea Europeană nu este ”Buratino” (personaj dintr-un film rusesc) care promite munți cu galbeni. Degeaba ne punem obiective ambițioase, dacă clasa politică va rămâne iresponsabilă, va avea tentația de a folosi în interes privat și meschin resursele publice”, a comentat Igor Munteanu.

Potrivit lui, „businessul este foarte supărat pe autorități pentru că în ciuda promisiunilor de a-și spori exporturile pe piața europeană, nu s-a reușit o dinamică substanțială, din simplul motiv că unele produse nu îndeplinesc standardele europene sau schimbările de management lasă de dorit. În Republica Moldova există un sistem bancar, afectat de frauda bancară și respectiv atractivitatea lor pentru proiectele de business este foarte redusă. Investițiile străine nu au intrat în Moldova aproape deloc, ca urmare a instabilității politice. Deci, nu ar trebui să blamăm Acordul de Asociere sau DCFTA-ul, care a fost negociat prost, ci să găsim barierele administrative, barierele vamale, barierele netarifare care influențează foarte puternic capacitatea de mobilizare a businessului”, susține Munteanu.

Pe de altă parte, vineri, în ședința Parlamentului, Andrian Candu a spus că ar fi bine ca secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, care scria la finele anului 2015 în „The New York Times” că „Moldova este un stat pe marginea prăpastiei, capturat de oligarhi şi riscă să devină următoarea criză de securitate a Europei” să vină acum în Republica Moldova și să se convingă de schimbările făcute de actuala guvernare.

„Există senzația că Guvernul este antrenat în salvarea aparențelor, în mimarea unui anumit dialog, dar nu există capacitate de a implementa obligațiile de bază în Republica Moldova, iar întârzierea unor reforme ca urmare a faptului că am avut o criză politică internă, transmite un mesaj prost la Bruxelles și creează prea multe probleme pe care trebuie să le gestionezi în același timp”, a mai comentat Igor Munteanu.

Vitalie Călugăreanu