Analiză   Chișinău    

Decizie riscantă! În pericol sunt părinții, educatorii și profesorii - copiii pot fi doar purtători

E „cod roșu” de COVID în municipiul Chișinău! Spitalele nu mai fac față valului mare de infectați, așa că autoritățile au cerut implicarea instituțiilor medicale private în gestionarea crizei. Pe acest fondal, Comisia Extraordinară de Sănătate Publică a municipiului Chișinău a decis redeschiderea, în grădinițe, a grupelor pentru copiii cu vârsta de 2-4 ani. Decizia a fost anunțată pe Facebook de primarul capitalei Ion Ceban. Argumentul primarului: „medicii au explicat că riscul de îmbolnăvire este mai mic la copii”. Pe de altă parte, șeful de la terapie intensivă din cadrul IMU, Adrian Belîi, menționează că „principala sursă de transmitere a COVID-19 o reprezintă tinerii infectați cu forme asimptomatice de boală” – aceștia duc virusul acasă și îl transmit celor mai vulnerabili din familie.

Cei care spun că cei mici nu se îmbolnăvesc, cel mai probabil nu au făcut un minim efort să consulte statisticile. Aproape trei mii de copii din Republica Moldova s-au îmbolnăvit deja de COVID-19. Doar într-o singură zi, pe 7 octombrie, au fost înregistrate 60 de cazuri de infectare în rândul profesorilor, 39 de elevi și 9 studenți.

În cadrul unei emisiuni televizate, ministrul sănătății, Viorica Dumbrăveanu, a anunțat că numărul elevilor infectați este de 289, iar numărul celor în autoizolare este de 7854. De asemenea, au fost testate pozitiv 355 cadre didactice și 60 de angajați din personalul auxiliar. Și în grădinițe au fost înregistrate cazuri de infectare, astfel, au fost depistați pozitiv patru copii, 52 cadre didactice și 31 din rândul personalului auxiliar.

 Boxa cu COVID - Spitalul Clinic de Boli Infecțioase pentru Copii din Chișinău / FOTO: Sanatateinfo.md

În cele opt luni de când virusul a pătruns în Moldova, cea mai afectată categorie de vârstă în ceea ce privește copii, după numărul de cazuri, au fost adolescenții între 11-18 ani. Majoritatea au făcut forme medii și ușoare, însă sunt cazuri în care copiii au făcut forme grave. Pentru că virusul nu a fost studiat suficient, specialiștii spun că nu cunosc care vor fi sechelele virusului asupra organismului.

Deși până nu demult specialiștii afirmau că virusul nu-i afectează pe copii, iar complicațiile sunt mult mai reduse decât la maturi, recent, autoritățile au anunțat că în capitală se înregistrează o creştere a numărul de infecţii COVID-19 în rândul copiilor și că, aproape toate locurile din spitalele pentru copii sunt ocupate. Între timp, din cauza numărului mare de infectări cu COVID, Cimișlia a intrat în carantină totală începând cu 10 octombrie, iar școlile și grădinițele și-au stat activitatea în oraș până pe 24 octombrie.

Lucru obișnuit și știut de toți - în fiecare sezon rece, școlile și grădinițele trec printr-un val de îmbolnăviri, de răceală și gripă, iar elevii care „aduc” de la școală infecțiile virale respiratorii, le transmit celorlalți membri ai familiei. Care este rolul copiilor în răspândirea virusului COVID-19 și cât de periculoasă pentru societate este deschiderea instituțiilor de învățământ?

La 20 ianuarie 2020, a fost înregistrat primul caz de infectare al unui copil cu COVID. Cazul a fost semnalat în orașul Wuhan, China. În luna februarie autoritățile chineze au anunțat despre alte zece cazuri de infectare a copiilor, iar în lunile următoare COVID a atacat zeci de mii de copii din întreaga lume. După analizarea datelor, medicii au constatat că în cazul contactării cu un bolnav, la fel ca maturii, copiii tot se infectează, dar numărul îmbolnăvirilor este mai mic decât în rândul maturilor. Oamenii de știință încă nu pot explica de ce majoritatea copiilor care se infectează nu au simptome, iar complicațiile apar mult mai rar decât la maturi.

Simptomele COVID sunt asemănătoare cu cele ale infecțiilor respiratorii: febră, tuse sau probleme respiratorii... și dispar în 1-2 săptămâni. Deși simptomele de febră și tuse apar mai mult la maturi, la copii apar simptome atipice maturilor: greață, vomă, dureri în burtă și diaree.

Potrivit unui studiu din Coreea de Sud, copiii mai mari de 10 ani răspândesc virusul, iar în cazul celor mai mici, procentul răspândirii este mult mai mic. Asta în timp ce cercetătorii francezi au semnalat cazul unui copil de zece ani COVID-pozitiv, care a vizitat trei școli și nu a infectat niciun copil. Așadar, informațiile despre rolul copiilor în răspândirea virusului sunt contradictorii. Cu toate acestea, cercetătorii din mai multe țări consideră că riscul transmiterii virusului în cadrul școlii sau grădiniței este imens, chiar dacă este mai mic decât la persoanele mature, care lucrează în aceeași încăpere sau care folosesc transportul în comun.

Despre rolul școlilor și grădinițelor în răspândirea virusului se cunosc informații doar din experiența câtorva țări, iar revista medicală „The Lancet” a publicat un studiu în care se arată că odată cu deschiderea școlilor ar putea începe al doilea val al pandemiei de coronavirus. Dacă nu vor fi respectate câteva condiții, în decembrie 2020 sau februarie 2021 va fi declanșat al doilea val - de peste două ori mai agresiv decât a fost până acum. Pentru evitarea acestui scenariu, este esențială îndeplinirea câtorva condiții esențiale: „o testare la scară largă, la nivelul întregii populații, a indivizilor simptomatici, precum și urmărirea eficientă a contacților acestora, urmată de izolarea celor diagnosticați”.

De la începutul verii, publicațiile care au abordat și analizat experiența statelor unde școlile au rămas deschise în timpul pandemiei au ajuns la aceeași concluzie: școlile contribuie la numărul mare de îmbolnăviri, dar accesul copiilor la învățământ este prioritar și mai important decât riscul infectării.

Australia a fost una dintre țările care nu și-a închis școlile în timpul pandemiei. Potrivit datelor despre infectările din 15 școli și 10 grădinițe din orășelul New South Wales, cei 12 copii și 15 profesori depistați pozitiv au fost sursă de infestare pentru 18 persoane. Adică, explozia de cazuri nu s-a produs. Oficialitățile australiene consideră că numărul mic de cazuri din școli se datorează faptului că, în principiu, copiii se infectează mai rar, iar boala decurge fără complicații. Un alt motiv ar fi că mulți copii au fost opriți acasă, iar elevii care frecventau școala și profesorii lor erau testați periodic, izolându-i imediat pe cei bolnavi.

În Olanda, copiilor de până la 12 ani, nu le-a fost impusă distanța socială, regula fiind extinsă ulterior și pentru cei cu vârsta de până la 17 ani. În Japonia, elevii au revenit la școală, dar măsurile de siguranță au fost sporite: clasele au fost împărțite în jumătate, purtarea măștii de protecție este obligatorie, la fel și distanța socială.

Dintre țările care au deschis școlile printre primele, un număr mare de îmbolnăviri s-a înregistrat în Israel. Potrivit revistei Science, deși numărul de infectări a crescut odată cu redeschiderea școlilor, nu sunt suficiente date pentru a demonstra legătura dintre cauză și efect.

Școlile din Germania au luat toate măsurile de protecție, dar rata de incidență a COVID-19 în rândul tinerilor mai mici de 19 ani s-a dublat după redeschiderea școlilor.

Experiența globală demonstrează că nu există un scenariu sau un model aplicabil care ar preveni răspândirea virusului. 

Deși se îmbolnăvesc mai rar și suportă boala mai ușor decât maturii, copiii pot face forme grave ale bolii. Boala nu este inofensivă și se poate solda chiar cu deces, de aceea copiii trebuie protejați. Informațiile despre rolul copiilor asupra răspândirii virusului de tip nou este contradictorie. Infectarea copiilor la școală și grădiniță este reală, chiar dacă într-o măsură mult mai mică decât în cazul maturilor. Cu toate acestea, copiii de vârstă preșcolară se infectează mai rar decât copiii mai mari, respectiv, deschiderea grădinițelor și școlilor cu clase gimnaziale implică un risc mai mic. În pericol sunt însă, mai mult profesorii, nu elevii. Riscul ar putea fi diminuat dacă, atât elevii cât și profesorii, ar respecta măsurile de protecție, dar în școli, de multe ori, acest lucru este imposibil.

Violeta Colesnic

Articolul anterior

„Imunizarea colectivă”, un nou mit care ne ucide

Articolul următor

Moldovenii și miturile despre COVID: „50 de grame pentru profilaxie și un usturoi pentru tratament”