De la științe politice la IT – povestea unui antreprenor român

Ștefan Apăteanu este un antreprenor român din domeniul IT care și-a început cariera acum 16 ani. În timp, a dezvoltat mai multe proiecte, iar astăzi sprijină companii private și instituții publice să implementeze sisteme informatice de ultimă generație. Parcursul lui Ștefan a fost însă diferit de evoluția clasică a inginerilor informaticieni, cariera lui începând în perioada în care era student la Facultatea de Științe Politice.

EURACTIV.ro: Cum ajunge un absolvent de științe politice antreprenor în domeniul IT? Care a fost momentul care te-a făcut sa pornești pe acest drum?

Ș.A.: Am creat prima firmă în 2002, când eram student în anul II. Aveam nevoie de un program flexibil, deci nu mă puteam angaja, fiind încă student la zi, dar voiam totuși să pot lucra și să îmi pot pune în aplicare ideile.

Prima companie, Atlas Networking făcea website-uri pentru alte companii și avea patru angajați, tot studenți.

Am absolvit Facultatea de Științe Politice și Administrative a Universității din București în 2003, făcând ultimii doi ani de studiu, anul III și anul IV, într-un singur an academic. Eram la acea vreme nerăbdător să finalizez studiile și să încep să mă ocup mai serios de firmă. Cererea nu era foarte mare pentru că la acea vreme trebuia de multe ori să educăm piața, multe firme nu înțelegeau importanța unui website de prezentare. Am decis să continui totuși studiile și m-am înscris și la școala doctorală, era ultimul an în care puteam să mă înscriu fără să fiu absolvent al unui program de master. Un an mai târziu am început să predau un curs de e-Government la secția de limbă engleză a Facultății de Științe Politice.

În paralel, am continuat să dezvolt un sistem de gestiune online a situațiilor școlare, ADMA, sistem pentru care am obținut un brevet la OSIM în 2006, protejând astfel proprietatea intelectuală asupra interfețelor programului. Am continuat să predau până în 2011, când am decis să aplic într-o competiție de proiecte de tip spin-off la Autoritatea Națională de Cercetare Științifică (Ministerul Educației Naționale). Decizia a venit natural, pentru că mi s-a părut o oportunitate fantastică să pot beneficia de fonduri europene nerambursabile pentru un proiect pe care l-am considerat întotdeauna foarte util și necesar.

Proiectul meu avea la bază brevetul de la OSIM pentru aplicația ADMA și angajamentul de a duce mai departe cercetarea, astfel încât să produc un sistem de gestiune școlară scalabil și sigur, dar în același timp și flexibil pentru că trebuia să se adapteze constant modificărilor legislative din educație. În paralel, Ministerul Educației Naționale contracta serviciile unei companii pentru un sistem de gestiune similar, SIIIR. Deci era o nevoie reală de un instrument care să colecteze și să proceseze date pentru a oferi rapoarte în baza cărora să se poată lua decizii cu privire la dezvoltarea educațională. Azi ADMA este folosită la Universitatea din București, dar și în peste 100 de școli din toată țara.

EURACTIV.ro: Printre altele, tu ajuți antreprenori români și instituții publice să folosească resurse informatice create de giganți din domeniu precum Google și Microsoft. Ce ne poți spune despre cum aceste instrumente au schimbat sistemul public precum și mediul privat din România? Spre exemplu, care crezi că este impactul în domenii critice, precum educația?

Ș.A.: Accesul la tehnologii inovatoare este esențial pentru progres în orice societate. Atât companiile, cât și instituțiile publice au enorm de câștigat dacă fac o prioritate din integrarea tehnologiilor emergente. Pentru companii acest lucru duce la o eficiență mai mare care are ca rezultat creșterea profitului, iar pentru instituțiile publice educaționale introducerea tehnologiei digitale la clasă motivează elevii și creează interactivitate la clasă. În ambele cazuri, atât în cadrul companiilor, cât și în instituțiile publice, factorul determinant pentru succesul implementării tehnologiei este resursa umană. Iar provocarea cea mai mare este să găsești o modalitate prin care să poți pregăti oamenii ca să înțeleagă că tehnologia digitală este aliatul lor. Un alt aspect este legat de alegerea tehnologiilor potrivite, care nu fac prizonieri, care nu creează clienți captivi. Și aici vedem că tehnologiile open-source nu sunt atât de populare pe cât ar trebui.

EURACTIV.ro: În acest context, ce observații pot să faci despre modul în care atât mediul public cât și cel privat din România utilizează astăzi instrumente online și software inovative? Chiar dacă am dat primul ”unicorn”, UiPath, chiar din aceasta arie a inovației tehnologice, ne-am obișnuit cu lucrurile acestea sau încă există provocări?

Ș.A.: Există potențial foarte mare de creștere a gradului de folosire a instrumentelor inovative, atât în mediul privat cât mai ales în mediul public. Cred că cea mai mare provocare o reprezintă de fapt mediul public, unde au fost multe încercări eșuate de tehnologizare. Încercări care au pus presiune și pe angajați, dar și pe public. Toate aceste lucruri fac ca noile soluții să nu beneficieze de un moment zero, ci să aibă de luptat cu o mentalitate formată în urma eșecurilor.

Primul ”unicorn” există pentru că a reușit să se impună pe piețele externe, nu și în România. Și acest lucru este încă o dovadă că piața de aici răspunde încă greu ofertei inovative cu care pot veni tinerii ingineri români. Deci este o reală provocare să reușești să te impui pe piața din România, atât cu oferte către mediul privat cât mai ales cu oferte către instituțiile de stat.

EURACTIV.ro: Care a fost experiența ta cu giganții din domeniul informaticii și cum au ajuns aceștia să facă parte din inițiativele tale? Contactul cu aceste companii din occident ți-a influențat viziunea despre modul în care conduci o afacere?

Ș.A.: Primul contact mai serios cu tehnologiile promovate de companiile cu renume mondial a fost în perioada de cercetare asociată proiectului ADMA. Am analizat la acel moment mai multe tehnologii de tip Cloud Computing (Amazon, Google, Microsoft) dar și strategia de intrare în piața educațională a fiecăruia. De ce am făcut această cercetare? Pentru că ne-a fost clar de la început că dacă vrem să construim un sistem scalabil și sigur trebuie să renunțăm la ideea de a dezvolta soluții construind propriul Centru de Date, și că este mai bine să mergem către ofertele unor companii care investesc miliarde în Centre de Date publice. Acest lucru ne-a permis să ne concentrăm atenția pe partea de dezvoltare soft și nu întreținere de servere.

În decizia de a lucra cu o anumită companie multinațională, a cântărit și viziunea acesteia pentru educație și felul în care acea companie a înțeles să pună în practică și să întrețină acea viziune. Iar ceea ce am învățat, a fost că pentru a putea avea succes este nevoie de foarte multă muncă și de implicarea strategică a tuturor celor care au de câștigat alături de tine.

EURACTIV.ro: Unde crezi că se îndreaptă domeniul IT în România? Unde ne vezi în 10 ani?

Ș.A.: IT-ul din România este într-o foarte mare parte orientat către afaceri cu exteriorul României. Sunt foarte multe firme care prestează servicii pentru alte companii sau pentru alți oameni din afara României. În 10 ani sper să văd că piața din România este capabilă să absoarbă treptat acest know-how, acest capital inovativ pe care firmele IT reușesc să-l demonstreze în afara granițelor.

EURACTIV.ro: Ce sfaturi le-ai da celor care vor sa utilizeze tehnologia in mediul public si/sau privat? Dar celor care vor să-și dezvolte un business în acest domeniu? Care sunt pașii către succes?

Ș.A.: Tehnologia este mereu un aliat atunci când este implementată în urma unei cercetări care trebuie să-i includă pe toți cei care urmează să interacționeze cu respectiva tehnologie. Deci recomandarea mea este ca deciziile de implementare să nu fie de sus în jos, să nu fie impuse, ci să existe un dialog formativ cu cei care ajung efectiv să folosească acea tehnologie. Pentru mine a fost esențial să ajung să beneficiez de fondurile europene nerambursabile. În absența acestora aș fi dezvoltat cu mare greutate ceea ce mi-am propus.

Aș vrea sa dețin rețeta succesului, încă nu o am, dar pot să spun că fiecare eșec pe care îl veți înregistra, vă va apropia mai mult de succes. Deci sfatul meu este să încercați din nou și din nou până reușiți să aveți un succes muncit, singurul care este și de durată.

Articolul anterior

Q&A cu Siegfried Mureșan, europarlamentar român #BST

Articolul următor

UPDATE (LIVE/VIDEO) Protest masiv "Oprim dictatorul!", organizat de Mișcarea de Rezistență. Năstase: „Astăzi îl punem pe gânduri”