Semnal de alarmă   Chișinău    

De ce se sinucide Moldova?

În Moldova, rata sinuciderilor a atins cote alarmante. Zilnic, cel puțin un om își pune capăt zilelor, iar alți doi încearcă să se sinucidă, dar sunt salvați. Specialiștii leagă această situație dramatică de sărăcia și criza socială din țară.

La începutul lunii octombrie, o tânără de 20 de ani s-a aruncat în gol de la etajul 9 al unui bloc de locuit din Chișinău. În aceeași zi, un tânăr de 22 de ani și-a pus capăt zilelor într-un bloc aflat în construcție din sectorul Râșcani al capitalei. Peste alte câteva zile, un bărbat de 66 de ani, din Soroca, s-a aruncat în fața trenului. În biletul lui de adio lăsat de acesta scria că este bolnav și își dorește să moară, pentru că nu are bani pentru tratament. Sunt doar câteva dintre cazurile de suicid relatate în presă luna aceasta. Potrivit datelor statistice, anual, peste 550 de moldoveni recurg la astfel de gesturi extreme.

Se sinucid mai mulți decât mor în accidente rutiere

          În februarie 2016, un tânăr amenința că va sări de pe acest panou de publicitate. El i-a spus primarului,                                care a urcat la el, că vrea să muncească, să învețe și o casă unde să locuiască

„Datele cu privire la suicid nu au o acuratețe în prezentare, pentru că oamenii încearcă să ascundă informația. O fac din mai multe motive: fie ca să evite problemele ce țin de înmormântarea rudelor care s-au sinucis, fie de rușine. Acest subiect e considerat unul tabu în societate. Organizația Mondială a Sănătății consideră că cifrele înregistrate oficial trebuie înmulțite la 5 ca să se afle numărul real de suiciduri”, a comunicat pentru Report.md președinta Centrului de Resurse pentru Prevenirea Suicidului în Moldova și a Liniei Verzi Pentru Prevenirea Suicidului, Liuba Ceban.

Statisticile arată că mai multe cazuri de sinucidere sunt înregistrate în mediul rural decât în cel urban, iar numărul bărbaților care-și pun capăt zilelor este de 5-6 ori mai mare decât cel al femeilor. Specialiștii explică asta prin faptul că pentru bărbați singurătatea, depresia și eşecul sunt mai stresante decât pentru femei, pentru că ei sunt educați de mici că trebuie să fie puternici, să-și înăbușe trăirile interne și nu știu să caute ajutor: „Chiar dacă prin suicid mor mai mulți oameni decât din cauza accidentelor rutiere sau omucideri, autoritățile nu depun nici un efort pentru prevenirea și diminuarea acestor cazuri. Doar se mimează anumite activități. Nu există nici o structură de stat care ar face ceva la modul practic. Dacă ar exista voință politică și la nivel de Executiv, această problemă de sănătate publică ar putea fi prevenită”, consideră Liuba Ceban.

Linia verde pentru prevenirea suicidului 

Centrului de Resurse pentru Prevenirea Suicidului este singurul centru specializat din Republica Moldova. În cei patru ani de când funcționează în bază de voluntariat a reușit să acorde susținere emoțională pentru mai bine de 1500 de persoane aflate în dificultate și a salvat sute de vieți. În fiecare seară, consilierii-voluntari comunică pe chatul anonim al site-ului www.pentruviata.md cu cei care au cea mai mare nevoie de încurajare și de susținere. Totodată, programul prevede intervenții directe în situații de criză în vederea salvării de vieți omenești. "Dacă nu ne implicăm serios în prevenirea cazurilor de suicid, fenomenul ne poate atinge pe fiecare, deoarece, pe lângă victimă, au de suferit alte zeci de persoane terțe, care sunt marcate pentru tot restul vieții de această tragedie”, susține Liuba Ceban.

Nu există vreo lege care să reglementeze activitatea psihologilor

Solicitată de Report.md, psiholoaga și psihoterapeuta Daniela Terzi-Barbăroșie, directoarea executivă a Centrului psihologic „Sinesis” a menționat că există mai mulți factori care au determinat în ultimii ani creșterea ratei de sinucideri în Moldova: "În primul rând, avem o cultură psihologică redusă, nu dispunem de abilități și cunoștințe despre cum să gestionăm momentele de criză sau stresul și nici nu realizăm că în asemenea momente avem nevoie de ajutor calificat, pe lângă cel al familiei și prietenilor. Iar oamenii care se adresează după ajutor se confruntă cu stigmatizarea, ceea ce îi descurajează pe alții să apeleze la specialiști”, susține Daniela Terzi-Barbăroșie.

Potrivit ei, un alt factor este și lipsa unor politici în domeniul sănătății mintale, respectiv a unor servicii și a unui număr suficient de profesioniști calificați să le presteze. "Deși avem o Strategie națională de sănătate publică de 240 de pagini, sintagma „sănătate mintală” este menționată doar de două ori... Și atunci între paranteze. Nu avem nici o lege care să reglementeze activitatea psihologilor, iar puținii psihologi care activează, sunt nevoiți să presteze servicii în condiții nu tocmai favorabile sau cvasi-ilegale. Și asta în timp ce în alte țări serviciile psihologice sunt incluse în polița medicală, centrele psihologice sunt scutite de impozitare sau sunt impozitate după o formulă diferită, pentru a spori accesibilitatea la ele”, ne-a mai spus psiholoaga.

În unele țări europene rata sinuciderilor a scăzut cu 30%

Atunci când vorbesc de soluții pentru prevenirea și diminuarea cazurilor de suicid, specialiștii fac referirile la practicile europene. Potrivit Danielei Terzi-Barbăroșie, Uniunea Europeană face demersuri consistente pentru prevenirea suicidului. În această direcție se încadrează activitățile de cercetare, pentru identificarea particularităților și factorilor de risc, activitățile de promovare a sănătății mintale, instituirea unor linii telefonice specializate, activitățile de formare și specializare a profesioniștilor, inclusiv a jurnaliștilor, profesorilor, precum și activități specifice de lucru cu persoanele din grupurile de risc și din mediile vulnerabile. De asemenea, UE încurajează statele-membre să elaboreze politici specifice de prevenție, precum și măsuri de restricționare la metode letale și acces limitat la substanțe nocive.

"O abordare similară ar putea ajuta și Moldova, pentru că doar eforturile unui singur ONG nu sunt de ajuns. Până să înțeleagă, însă, statul că fiecare om merită să trăiască, oricine dintre noi poate face mai mult pentru a preveni cazurile de suicid: să comunicăm cald cu partenerii noștri, să ne auzim copiii și să avem grijă de părinții bătrâni, să manifestăm empatie și compasiune, să știm unde ne putem adresa în situații de criză”, ne-a mai spus Daniela Terzi-Barbăroșie.

Rata suicidului în Moldova este mai joasă decât în unele țări din UE, precum Lituania, Belgia sau Ungaria, dar mai înaltă decât în altele, cum ar fi Portugalia sau Germania. Cele mai puține cazuri sunt înregistrate în țările din sudul Europei - Grecia, Cipru, Italia, Malta, Spania și Portugalia. Iar în statele baltice și în cele din Europa Centrală și de Est - Lituania, Ungaria și Letonia și Finlanda sunt cele mai multe cazuri de sinucideri. În spațiul comunitar, ratele de deces prin sinucidere sunt de trei ori mai mari în cazul bărbaților decât în cazul femeilor. La nivel european grupele de vârstă cu cea mai mare incidență sunt adolescenții și tinerii (15 - 19 ani), adulții (50 - 54 de ani) şi bătrânii de peste 85 de ani.

Natalia Costaș

Articolul anterior

Vila din București a oligarhului Plahotniuc

Articolul următor

Mircea Kivu: Utilizând exclusiv reţelele de socializare în campanie, se poate obţine un scor bun, dar nu victoria