Autoritățile dau asigurări că eventualele tentative ale industriei tutunului de a modifica Legea privind controlul tutunului, pentru a se permite instalarea cabinelor de fumat în spaţii publice închise, vor fi respinse de Parlament.

La câteva luni de la intrarea în vigoare a prevederii Legii nr. 278 care interzice fumatul în spații închise şi la locul de muncă, interesele industriei tutunului se fac tot mai mult vizibile. În ultimul timp, reprezentanţii acestei industrii lobează intens posibilitatea operării unor modificări la lege, pentru a se permite fumatul în spaţii publice închise, în cabine special amenajate. O recunosc chiar şi factorii de decizie care, în acelaşi timp, dau asigurări că astfel de tentative nu au sorţi de izbândă.

Exponenții și portavocile industriei tutunului încearcă să convingă autorităţile că Legea nu funcţionează şi că fumătorii sunt lipsiţi de drepturi. Despre aceasta s-a discutat la Chişinău, în cadrul unui dialog de politici despre rezultatele implementării Legii privind controlul tutunului, dar şi pentru a face cunoştinţă cu practicile ţărilor din regiunea europeană a Organizației Mondiale a Sănătății - România, Marea Britanie, Ucraina şi Federaţia Rusă.

Amendamentele la Legea privind controlul tutunului au intrat în vigoare la 31 mai 2016. Legea prevede interzicerea totală a fumatului în baruri, restaurante, cafenele, în transportul public, inclusiv în taxiuri, în staţii, locuri de agrement, pe terenurile de joacă şi pe stadioane. Încălcarea legii prevede amenzi de la 1 400 lei pentru persoanele fizice și până la 10 000 de lei pentru persoanele juridice.

Sănătatea populaţiei în centrul atenţiei

Preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, a menţionat că „sănătatea publică este o prioritate a politicilor de stat, iar acţiunile privind controlul tutunului contribuie la eliminarea celui mai predominant factor de risc al sănătăţii populaţiei”.

Vicepremierul Gheorghe Brega a îndemnat cetăţenii să „nu tolereze abuzurile din partea companiilor de tutun”, iar reprezentantul OMS în Republica Moldova, Haris Hajrulahovic, a precizat că „aplicarea politicilor privind controlul tutunului au impact pozitiv nu doar asupra sănătăţii populaţiei, ci contribuie şi la dezvoltarea economică a ţării”.

În pofida opoziţiei şi nenumăratelor presiuni din partea unor proprietari de localuri şi a industriei tutunului, majoritatea cetăţenilor respectă Legea privind controlul tutunului: „Mai mult decât atât, nu există impact economic negativ asupra agenţilor economici. Din contra, sesizăm un impact pozitiv asupra stării de sănătate a populaţiei - s-a diminuat adresabilitatea în instituţiile medicale naţionale privind bolile condiţionate de fumat cu 9%”, a menţionat ministrul adjunct al Sănătăţii, Aliona Serbulenco, precizând că cheltuielile anuale pentru tratamentul bolilor cauzate de fumat au fost estimate la peste 880 milioane lei în 2013.

Camere de fumat second hand

Directorul adjunct al Centrul Național de Sănătate Publică, Ion Şalaru, a menţionat că industria tutunului încearcă să convingă autoritățile că legea nu funcţionează şi că fumătorii sunt lipsiţi de drepturi. „Aş vrea să încurajez Parlamentul să nu accepte aceste idei, vehiculate intens în ultimele săptămâni, în favoarea cabinelor pentru fumat. Din câte cunosc, se încearcă promovarea cabinelor de fumat second hand utilizate în Rusia”, a spus Șalaru, solicitând reprezentantului OMS să vină cu mesaj către deputaţii tentaţi să modifice legea şi să admită fumatul în spaţiile închise.

În calitate de recomandare generală, reprezentantul Biroului Regional al OMS, Nataliya Toropova, a sugerat ca atunci când vor apărea discuții de acest gen să se insiste pe art. 8 al Convenţiei cadru împotriva tutunului, care face referire la „o atmosferă integrală lipsită de fum de tutun”. „Jumătăţi de măsură nu sunt acceptate. Industria tutunului întotdeauna se axează pe jumătăţi de măsură, numind acest lucru într-un limbaj diplomatic - compromis. Legea împotriva tutunului este ca şi Biblia pentru cei care luptă împotriva fumatului. Faceți trimitere la lege în orice situaţie”, a îndemnat ea.

Doar o mică parte din veniturile industriei tutunului ajung la buget

Secretarul general al Reţelei Europene pentru Prevenirea Consumului de Tutun, Cornel Radu-Loghin,a evidenţiat faptul că toate companiile din industria tutunului au un singur scop – să aibă profit şi să rămână pe piaţă, indiferent de mijloacele pe care le utilizează: „Acest lucru este demonstrat zilnic peste tot în lume. Nu descoperim nimic nou. Problemele sunt aceleaşi - lupta între sănătatea publică şi profitul unei companii. Până la urmă, bugetele statelor nu câştigă foarte mult. Banii care se consideră că vin în bugetul de stat, de fapt, nu ajung în buget. Marile profituri se duc în buzunarele companiilor mari. Acei puţini bani care ajung la buget sunt cheltuiţi pentru a trata efectele consumului de tutun”, a menționat sursa citată.

Cornel Radu-Loghin a menţionat că argumentele tuturor celor care activează în domeniul controlului tutunului sunt bazate pe dovezi ştiinţifice. „În ultimul timp, s-a văzut că industria tutunului a încercat cu greu să cumpere oameni de ştiinţă, care să creeze dovezi în favoarea lor. Acest lucru însă nu a mers. Minţim, dar la un moment tot trebuie să ne oprim. Realitatea  este că problemele cauzate de consumul de țigări sunt o povară reală, care până în anul 2030 vor fi cauza a 80% din bolile şi decesele din ţările în curs de dezvoltare. Este demonstrat că tutunul afectează grav sănătatea populaţiei. Argumentele celor care promovează consumul de țigări despre dreptul fumătorului la alegere nu sunt altceva decât „minciuni”, deoarece fumătorii sunt dependenţi de tutun şi nu pot decide liber dacă trebuie sau nu să fumeze”, a menționat el.

„Un argument al producătorilor de ţigări este încălcarea drepturilor fumătorilor. Despre nerespectarea căror drepturi este vorba? Despre încălcarea dreptului de a omorî? În al doilea rând, drepturile fumătorilor se termină exact acolo unde începe nerespectarea drepturilor nefumătorilor şi unde se încalcă drepturile copilului”, susține reprezentantul Biroului Regional al OMS, Nataliya Toropova.

Moldova nu va fi o excepţie

Preşedinta Comisiei parlamentare pentru protecţie socială, sănătate şi familie, Oxana Domente, a spus că numărul ţărilor în care au fost adoptate şi implementate legi antifumat se extinde. „Multe ţări implementează cu succes această lege, iar experienţa demonstrează că interdicţiile parţiale sau crearea unor zone special amenajate în spaţiile închise şi-au dovedit ineficienţa. Încăperile pentru fumat, chiar dacă sunt echipate cu ventilaţie, nu protejează de efectele dăunătoare ale expunerii la fumul de tutun. Singura metodă de a ne proteja de fumatul pasiv este adoptarea şi promovarea legilor care interzic complet fumatul în spaţiile publice. Solicitări de modificare a legislației venite din partea industriei tutunului şi a reţelelor de restaurante au fost şi în alte state, însă nici una nu a dat curs acestor solicitări. Sperăm că și în Moldova vor rezista presiunilor”, a spus Domente, precizând că „industria tutunului este foarte ingenioasă, însă toate tentativele de subminare a prevederilor legii trebuie curmate”.

Consolidarea eforturilor în faţa industriei tutunului

Participanții la discuţii au remarcat că industria tutunului este extrem de incisivă şi inventivă atunci când vine vorba de protejarea propriilor interese: „Obligaţiunea primară a statului este de a proteja cetăţenii. Dreptul la sănătate este stipulat în Constituţia fiecărei ţări. Pentru a nu permite industriei tutunului să strice Legea, ceea ce s-a încercat în Rusia, este foarte important ca cei care promovează controlul tutunului să-şi consolideze eforturile şi să nu permită pătrunderea acestora în structurile de stat. Art. 5 al Convenţiei cadru împotriva tutunului a OMS stabileşte clar că Guvernele statelor nu au dreptul să colaboreze sub nici o formă cu reprezentanţii industriei tutunului. Aceștia se infiltrează în rândul instituţiilor de stat cu un singur scop – de a nu permite adoptarea unei legislaţii puternice sau de a diminua efectele acesteia în cazul în care o asemenea legislaţie a fost deja adoptată. Pentru Republica Moldova este valabilă a doua variantă. În cazul în care industria tutunului va pătrunde în structurile de stat, va încerca să altereze Legea. Ceea ce aţi reuşit este un mare succes. Ţări care au adoptat o astfel de lege nu sunt atât de multe, nu doar în regiunea Europei, dar şi în lume. Acum, ţara Dvs. poate fi un exemplu pentru alţii. Ar fi trist dacă un grup de lobbiști din industria tutunului va reuși să schimbe lucrurile. Rămâneţi împreună! OMS vă va susţine!”, a dat asigurări Nataliya Toropova.

În opinia ei, aplicarea pe cutiile cu ţigări a imaginii cu consecinţele negative ale fumatului reprezintă o metodă eficientă de luptă contra consumului de ţigări. „Cu cât mai multe imagini şocante vor fi pe ambalaj, cu atât mai mari sunt şansele ca tinerii să nu se apuce de fumat”, consideră ea.

Lege respectată în proporţie de peste 90%

Datele prezentate în cadrul dialogului au evidenţiat faptul că prevederile Legii privind controlul tutunului, inclusiv interzicerea fumatului în locurile publice şi la locul de muncă, este respectată în proporţie de 90%.

Activistul civic Rodion Gavriloi a menţionat că a verificat localurile publice pentru a vedea cum acestea respectă măsurile antifumat. Astfel, aleatoriu au fost verificate 204 cafenele, baruri, restaurante din Chişinău şi 31 din Bălţi, în care se fuma până la intrarea în vigoare a prevederilor legii: „În 96% din cazuri, toate aceste localuri au afişat semnul unic de interzicere a fumatului. 99% din localuri nu fac publicitate la produsele de tutun”, a mai spus Gavriloi.

Reclamă pierderi din cauza interzicerii fumatului, dar practică evaziunea fiscală

De la intrarea în vigoare a prevederii care interzice fumatul în spaţiile publice închise, localurile de agrement se plâng că au început să suporte pierderi, deoarece fumătorii nu le mai trec pragul ca înainte. Pe de altă parte, datele statistice denotă că în perioada iunie-septembrie 2016, după intrarea în vigoare a Legii, cifra de afaceri sau veniturile din vânzări în industria hotelieră au crescut comparativ cu perioada similară a anului trecut cu 32%, iar în industria de alimentaţie publică cu 2%.

Potrivit lui Rodion Gavriloi, monitorizarea localurilor publice a arătat că acestea practică la greu evaziunea fiscală: „Deşi unul dintre localurile în care am fost era aglomerat, la ora 19.00 a fost eliberat primul bon de casă şi asta doar pentru că noi am insistat. Într-un alt local, la ora 21.00 a fost eliberat primul bon. Cazuri similare au fost numeroase. Este evident că Inspectoratul Fiscal nu cunoaşte despre aceste cazuri de evaziune fiscală, care nu permit să existe un control strict al banilor încasați în aceste instituții publice”, a spus Gavriloi, precizând că 55% din localuri nu eliberează bonuri de casă.

Consilierul de Stat din România, Diana Loreta Păun, a spus că nu metoda coercitivă trebuie să primeze, ci schimbarea mentalităţii populaţiei. „În România, restaurantele şi cafenelele s-au supus mult mai repede implementării legii decât instituţiile publice şi chiar spitalele”, a spus ea.

Prevederile principale ale legii

Legea privind controlul tutunului a fost aprobată de Parlament în iunie 2015. Prevederile principale ale acesteia includ: interzicerea fumatului în locurile publice şi la locul de muncă, începând cu mai 2016; interzicerea totală a publicităţii, promovării şi sponsorizării produselor de tutun, începând cu ianuarie 2016; avertismente de sănătate pe 65% din aria externă a feţei anterioare şi celei posterioare ale pachetului, începând cu ianuarie 2018; interzicerea parteneriatului şi susţinerii industriei tutunului de către stat, începând cu septembrie 2015.

Anual, în Republica Moldova sunt înregistrate aproximativ 5 mii de cazuri de decese din cauza consumului de tutun, ceea ce reprezintă 12% din numărul total de decese înregistrate. În 60% din cazuri este vorba de persoane de vârstă aptă de muncă, iar rata bărbaţilor este de două ori mai mare decât a femeilor.

Mariana Tabuncic