Ostaticii unei mentalități perimate

Cel mai mare cimitir din Europa, prea mic pentru Chişinău

Chişinăul ar putea rămâne, în următorii doi ani, fără locuri de veci, chiar dacă aici se află unul dintre cele mai mari cimitire din Europa, „Sfântul Lazăr”, cunoscut în popor şi sub numele „Doina”. 

Deși are doar 52 de ani şi e cel mai „tânăr”  din cele 11 cimitire din capitală, „Sfântul Lazăr” se întinde pe o suprafaţă de peste 107 ha şi găzduieşte aproximativ 290 mii de morminte. „În situaţia în care, anual, în Chişinău sunt înmormântate aproximativ 5 mii de persoane, cele trei hectare de pământ pe care le mai avem disponibile la moment ar putea fi ocupate în maximum doi ani, ţinând cont şi de faptul că există locuri rezervate şi sunt construite vreo 600 de cavouri. În celelalte 10 necropole din Chişinău, cu o suprafaţă totală de 30 ha, practic, nu există spaţiu liber şi înhumări se fac mult mai rar sau deloc”, a comunicat pentru Report.md directorul întreprinderii municipale „Combinatul servicii funerare”, Ludmila Boţan.

Ultima extindere a cimitirului „Sfântul Lazăr”, cu 39 ha, a avut loc acum 18 ani, când a fost aprobat şi Regulamentul cu privire la cimitire, valabil până în prezent. Criza locurilor de veci a determinat autorităţile municipale să demareze negocieri cu primăria Grătieşti, pentru ca aceasta să cedeze cimitirului  50 ha din terenurile pe care le deţine în vecinătate. Deoarece de doi ani discuţiile nu au generat nici un rezultat, iar cimitirul se extinde în ritm alert, administraţia Combinatului servicii funerare s-a văzut nevoită să caute soluţii în altă parte. Şi le-a găsit în practicile europene.

Soluţiile europene nu se pupă cu fudulia moldovenilor

Mormintele etajate nu sunt pe placul moldovenilor... Cred că o să se simtă „înghesuiți” / FOTO: report.md

„Nu este raţional să sacrificăm un teren arabil pentru a mări un cimitir, care şi aşa este imens. Mult mai potrivit este să refolosim mormintele vechi, aşa cum se face în Europa”, consideră Ludmila Boţan. O prevedere în acest sens a fost introdusă acum doi ani şi în Regulamentul privind funcţionarea cimitirelor din oraşul Chişinău, în care se arată că rudele au dreptul să refolosească mormântul după 7 ani de la ultima înhumare. Deocamdată, moldovenii preferă mai degrabă să rezerveze trei locuri de veci, atât cât se permite pentru o familie, decât să reutilizeze mormintele vechi. Chiar dacă pentru o rezervare trebuie să scoată din buzunare 3500 lei, dacă e vorba de Cimitirul Central, 2500 lei în cazul celui de pe strada Doina şi 700 de lei pentru rezervarea unui loc în unul din celelalte cimitire, adică de două ori mai mult decât costă un loc de mormânt cu tot cu săpatul gropii. În cimitirul Central, însă, pot fi înmormântate doar personalităţi marcante sau rudele de gradul I a persoanelor decedate şi înmormântate aici.

Constrânsă de situaţie şi inspirată de modelul european, administraţia Combinatului pompe funebre a pus anul acesta pe masa Consiliului Municipal o nouă listă de modificări la Regulament. Dacă noile prevederi vor fi aprobate, începând cu acest an, cimitirele din Chişinău şi, în special „Sfântul Lazăr”, ar urma să arate ca cele din Occident. Astfel, responsabilii de serviciile funerare din Chişinău propun ca pe locurile oferite gratis să nu fie permisă construirea cavourilor, criptelor şi altor monumente funerare. De asemenea, recomandă instalarea obiectelor funerare uşor demontabile şi interzic orice îngrădire a terenului concesionat, rudele răposaţilor fiind obligate să scoată gardurile existente de pe teritoriul cimitirelor. În caz contrar, administraţia îşi rezervă dreptul de a le evacua forţat. „Cred că astfel am putea economisi spaţiu, dar şi să schimbăm faţa cimitirelor noastre, care s-au transformat în nişte şantiere de construcţie.

 Luxul din cimitire în cea mai săracă țară din Europa / FOTO: report.md

Paradoxal că suntem una din cele mai sărace ţari din Europa, dar avem cel mai mare cimitir, plin cu cele mai scumpe pietre funerare. Cazul unei femei în vârstă, care ne-a cerut recent să-i permitem să-şi instaleze pe locul rezervat  un monument cu mult mai mare decât dimensiunile admise, de 1,75 m, este unul emblematic pentru moldoveni. Ne-a spus că a dus lipsuri ca să adune bani de propria înmormântare şi, dacă nu a avut o viaţă uşoară, măcar un monument bogat să aibă”, ne-a spus Ludmila Boţan. Ea crede că acesta este motivul pentru care noile prevederi nu sunt privite cu ochi buni de unii chişinăueni, fapt confirmat şi de groparii pe care i-am întâlnit la cimitir.

„În pământ, toți sunt egali” / FOTO: report.md 

Luxul e la suprafaţă, iar în pământ toţi sunt egali 

Nea Ilie, unul dintre cei 22 de gropari de la Sfântul Lazăr, sapă morminte de 24 de ani. Nu face diferenţă în ce sector al cimitirului şi pentru cine e groapa. Aceasta trebuie să aibă aceleaşi dimensiuni. Indiferent că e vorba de demnitari sau oameni de rând, evrei sau musulmani, care au cartierele lor... „În pământ toţi sunt egali şi nu au nevoie decât de un loc pentru sicriu. Iaca la suprafaţă situaţia e alta”, zice nea Ilie. Cei cu bani au şi capele, mausolee de 70 de mii de euro şi un loc mai bun la intrarea în cimitir. Morții „strânşi” de pe străzi (de regulă boschetarii) sunt îngropaţi, fără preot, la o margine de cimitir, în cele 6 ha din sectorul necunoscuţilor, având câte o cruce mică, pe care e scris un număr în loc de nume.

De acest adevăr te convingi imediat când intri în cimitir. După poartă, în zona VIP de la „Sfântul Lazăr”, găseşti cavouri şi complexe funerare din granit negru şi marmură albă, cu acoperiş şi coloane, statui, mese şi scaune din granit sau fier forjat, fiecare „complex” având pavaj întins pe câţiva metri pătraţi. Iată, de exemplu, un complex funerar din şase bucăţi mari de granit. Toate inscripţionate pe ambele părţi. Pe o lespede e gravat un portret în mărime naturală, pe celelalte - versuri dedicate celui răposat şi istoria, în imagini şi text, a accidentului rutier care i-a luat viaţa.

 Zona VIP de la „Sf Lazăr” / FOTO: report.md

„Acum parcă mor mai mulţi oameni şi parcă sunt tot mai tineri”

„Ţîntirimul se va mări şi mai mult, numai nu ştiu unde, că se vede de-acum capătul. Acum parcă mor mai mulţi oameni decât înainte şi parcă sunt tot mai tineri... Cred că de frică că nu mai este loc în ţîntirim, oamenii au început să rezerveze mai multe locuri. Nu vor ai noştri morminte suprapuse. Adică cum să împartă mormântul cu altcineva?”, ne destăinuie Ilie din observaţiile lui. De când lucrează, a mai extras o concluzie: lumea se dă săracă, dar tot mai multe monumente pompoase face, după ultimul răcnet al modei, la fel ca şi pomenele de Paştele Blajinilor.

Constatarea groparului: „Mor tot mai mulți și tot mai tineri” / FOTO: report.md

Responsabilii de la Combinatul de pompe funebre afirmă că problema deficitului de pământ pentru cimitire ar putea fi parţial rezolvată şi prin redistribuirea mormintelor care nu prezintă valoare istorică, au peste 20 de ani şi nu mai sunt vizitate de rude, care ar trebui să achite acea taxă anuală de 120 de lei pentru întreţinere. Există riscul ca astfel să dispară unele monumente vechi, dar valoroase pentru patrimoniul nostru? „Nu va dispărea nici un monument. Noi propunem să scoatem doar crucile ruginite, care nu au nici o valoare şi nu mai trebuie nimănui. În Registrul Monumentelor din Republica Moldova sunt trecute doar 4 cimitire. Ar fi bine ca pe lângă Ministerul Culturii să existe o structură care să se ocupe de cercetarea şi inventarierea tuturor monumentelor şi desigur a celor din Cimitirul Central, care merită incluse în lista monumentelor şi protejate de stat. Deocamdată, chiar dacă nu ţine de competenţa noastră, încercăm, cu ajutorul partenerilor europeni şi a unor instituţii din Chişinău, să restabilim unele monumente cu valoare istorică”, a spus Ludmila Boţan.  Cu ajutorul Guvernului Poloniei, anul trecut au fost conservate mai multe obiective istorice de valoare din Cimitirul romano-catolic din Chişinău, urmând ca şi în acest an lista să fie completată cu noi monumente restabilite.

Moldovenii își rezervează locuri de veci cu zeci de ani înainte, de teamă că nu vor avea unde să fie înhumați / FOTO: report.md

Incinerarea – soluţie sau păcat?

Nici ideea de a construi un crematoriu nu este neglijată de responsabilii de locurile veşnice din Chişinău, în condiţiile în care au observat mai multe solicitări pentru astfel de servicii. Dar decizia, zic ei, ar trebui luată de Guvern. „În perioada sovietică se permitea construcţia unui crematoriu, dacă populaţia unui oraş depăşea un milion de locuitori. Împreună cu suburbiile, municipiul Chişinău îndeplineşte această condiţie. Experienţa vecinilor noştri din Ucraina şi România ne demonstrează că ar fi o soluţie bună pentru cimitirele pline. Mulţi moldoveni apelează la serviciile de incinerare din ţările vecine, însă suportă costuri mari din cauza transportului şi a formalităţilor prin care sunt nevoiţi să treacă. Anul trecut am îngropat vreo 65 de urne funerare, chiar dacă acestea pot fi păstrate şi în casă”, ne-a spus Ludmila Boţan. Numai că Biserica Ortodoxă nu priveşte cu ochi buni practica incinerării, considerând-o un păcat. Ludmila Boţan ne-a mai spus că în proiectul de amenajare a Cimitirului Central, care e în curs de desfăşurare, este prevăzută şi construcţia unui columbar. Chiar dacă nu ne poate spune când exact va fi construit, acesta ar putea fi o alternativă pentru „înghesuiala” din cel mai mare cimitir din Europa.

Natalia Costaș

______________________________________________________________________________________________

САМОЕ БОЛЬШОЕ КЛАДБИЩЕ В ЕВРОПЕ, СЛИШКОМ МАЛА ДЛЯ КИШИНЕВА
 
Кишинев может остаться в ближайшие два года без мест на кладбище, даже если здесь находится одно из самых больших кладбищ в Европе, «Святого Лазаря», известный среди жителей под названием «Дойна». В связи с тем, что дискуссии с примэрией Гратиешты, которые ведутся в течении двух лет для того, чтобы отдать кладбищу 50 гектаров земли, которыми примэрия владеет в этом районе,  не дали никаких результатов, и кладбище расширяется очень быстро, администрация Комбината Ритуальных Услуг была вынуждена искать пути решения в другом месте. Решение нашлось в европейской практике.
Положение по этому вопросу показывает, что близкие родственники имеют право на повторное использование могилы через 7 лет после последнего захоронения, как это делается в Европе. До сих пор молдаване предпочитают бронировать три места на кладбище, насколько это разрешено для одной семьи, чем повторно использовать старые могилы. Вынужденная ситуациейи вдохновленная европейской моделью, администрация Комбината Ритуальных Услуг представила в этом году Городскому Совету новый перечень поправок к Регламенту.

Если новые правила будут одобрены, начиная с этого года, кладбищаКишинева, и в отдельности«Святого Лазаря» будет выглядеть так, как на Западе. Таким образом, лица, ответственные за ритуальные услуги в Кишиневе предлагаютне допускать строительство гробниц, склепов и других надгробийна предлагаемые бесплатные места. Они также рекомендует устанавливать легко съемные погребальные объекты и запретить любое ограничение арендованной земли, родственники покойного будучи обязанными демонтировать существующие огражденияна территории кладбища. В противном случае, администрация оставляет за собой право демонтировать их насильно. 

Ответственные Комбината Ритуальных Услуг утверждают, что проблема нехватки земли для кладбищ может быть частично решена за счет перераспределения могил, которые не представляют никакой исторической ценности, имеют более 20 лет и больше не посещаются родственниками, которые должны платить ежегодный взнос в размере 120 лей за обслуживание. Идея строительства крематория также будет рассматриваться. Врамках проекта планирования Центрального Кладбища, которыйнаходится в процессе, строительство колумбариятакже предусмотрено. Даже если нельзя сказать, когда именно будет построен, он может стать альтернативой для "давки" самого большого кладбища в Европе.

Articolul anterior

Reglementarea dronelor – o preocupare a guvernărilor corupte, nedemocratice

Articolul următor

Nimeni nu a anulat pericolul federalizării Moldovei