Facts, not Fake

Capcana știrilor false. Experiment în stradă

Așa cum mâncarea alterată ne poate intoxica, la fel și știrile false ne contaminează mintea și comportamentul, susține psihologul Irina Novac. Ea susține că știrile false ne afectează chiar și atunci când ştim că sunt false.

Toți putem cădea pradă știrilor false în anumite circumstanțe, indiferent de gradul de vigilență. Atunci când suntem atacați propagandistic sistematic, din toate părțile, devenim vulnerabili, rutina zilnică ne lasă tot mai puțin timp pentru a analiza și a pune la îndoială ceea ce ne „servesc”propagandiștii.

„De ce se întâmplă asta? Pentru că suntem obosiți, pentru că facem mai multe lucruri concomitent, pentru că avem foarte multe surse care manipulează și, nu în ultimul rând, pentru că suntem stresați... Și atunci preferăm să credem ceea ce ni se spune fără a mai trece prin filterele vigilenței, sperând că acea informație nu este falsă. Deci, nu mai procesăm calitativ informația, nu mai facem efortul filtrării informației și, în consecință, cădem în plasa propagandiștilor”. Culmea, uneori mai și „popularizăm” acel fals prin faptul că îl punem în discuție cu prietenii. Așadar, schema funcționează ca telefonul stricat. Și așa ajungem să credem în lucruri care nu există”, susține Irina Novac.

Potrivit psihologului, cele mai vulnerabile sunt persoanele cu un nivel scăzut de educație: „Persoanele care nu au studii, care se lasă manipulate, care nu au dezvoltată capacitatea de a pune la îndoială, cei care nu verifică informația. Ca să nu fim influențați de fake-news, trebuie să ne obișnuim să verificăm aceeași informație din mai multe surse. Cu mintea limpede. Să citim zilnic, să fim la curent cu tot ce se întâmplă ca să putem face conexiuni, să analizăm. Să fim atenți la sursă și la autor. S-a demonstrat că, psihologic, suntem influențați de știrile false chiar și atunci când suntem conștienți că sunt false”, susține psihologul Irina Novac.

Instruiți cum să recunoască știrile false

Fenomenul „fake news" este studiat acum și în școală. Elevii din clasele a 3-a și a 4-a, dar și cei din a 7-a și a 8-a sunt informați cum să facă diferența între o știre falsă și una reală și care sunt tehnicile de manipulatorii în presă. Este vorba despre un proiect de educație media, implimentat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) începând cu anul 2014. Activitățile principale sunt lecțiile de educație media pentru elevii din diverse instituții de învățământ din țară. Experiența s-a dovedit una eficientă, fapt ce i-a determinat pe cei de la CJI să continue și să diversifice activitățile în cadrul acestui proiect, pornind de la convingerea că orice cetățean are nevoie de cultură și educație media, pentru a depista o știre falsă.

„Copiii, la fel ca și adulții, sunt influențați de „fake news-uri”, pentru că inevitabil ne influențează pe noi toți atunci când vedem poate o imagine falsă sau o știre cu un conținut parcă real – dar, de fapt, fals. Din acest motiv, putem cădea în plasa acestor știri false, la fel cum o fac adulții. Copiii sunt și mai vulnerabili. Aceste ore la școală au scopul de a dezvolta gândurea critică la elevi. Este o soluție pe termen lung pentru combaterea știrilor false, pentru că în momentul în care noi dezvoltăm aceste abilități de a analiza, de a gândi critic încă de când ești la o vârstă fragedă, evident, atunci când devii adult, îți este mai ușor să înțelegi, să analizezi un conținut, un material jurnalistic fals”, a menționat coordonatoarea de programe CJI, Cristina Zavatin.

Victimele

Pentru a vedea cât de creduli sunt oamenii de rând în raport cu știrile false, am recurs la un experiment în stradă. Mai exact, am inventat o noutate și le-am spus-o trecătorilor. I-am mai rugat să ne ofere și detalii, dacă le cunosc. Unii au căzut în capcana știrilor inventate.


Potrivit studiului național „Percepția populației despre mass-media în Republica Moldova”, realizat de Magenta Consulting la sfârșitul anului 2018, la comanda Internews, 53% din persoanele intervievate afirmă că știu ce sunt știrile false, iar 34% - cunosc termenul de „propaganda în media”. Cei mai mulți, 90% dintre respondenți, asociază știrile false cu situația în care jurnaliștii intenționat prezintă informații neadevărate, de parcă ar fi veridice. În cazul știrilor false, acestea sunt percepute de 88% dintre respondenți ca fiind – „știri politice care au scop de a schimba păreri, atitudini și comportamente”.

Galina Munteanu / Diana Popa

Articolul anterior

Fără gardurile lui Plahotniuc, dar ocupați militar, dependenți și umiliți de Rusia

Articolul următor

Moldova intră sub Igor Dodon, asistat de blocul ACUM