Avem încredere în ceea ce citim? Relația dintre Vest și Est din perspectiva cititorilor online

În luna ianuarie a acestui an, EURACTIV.ro și Report.md au lansat două chestionare online privind fenomenul dezinformării și relația dintre est și vest pe continentul european. Vă prezentăm astăzi principalele rezultate, împreună cu un infografic.

Primul dintre cele două chestionare a abordat subiectele amintite din perspectiva României și a fost adresat cetățenilor români, cel de-al doilea a vizat perspectivele prezente în Republica Moldova și a fost diseminat în rândul cetățenilor moldoveni.

Principalele tematici abordate în cadrul chestionarelor au fost încrederea în sursele de informare și tendința de verificare suplimentară a știrilor, teme de propagandă întâlnite în conținutul media consumat și atitudinea în raport cu principalele dosare ale relației dintre est și vest (relația cu Uniunea Europeană, relația cu Federația Rusă etc.).

Chestionarele au fost deschise timp de patru luni, pe www.euractiv.ro și www.report.md, și au fost promovate folosind Facebook.

Cel două au adunat, în total, 800 de răspunsuri (507 pentru cel axat pe România și 293 pentru cel axat pe Republica Moldova).

Respondenți

Cei mai mulți dintre cei care au răspuns chestionarului axat pe perspectiva României au fost din București. Principalele categorii de vârstă au fost 35-55 de ani (240 de respondenți), peste 55 de ani (146 de respondenți) și 26-35 de ani (97 de respondenți). 441 dintre cei care au răspuns au studii superioare, aproximativ jumătate dintre ei având un program de master absolvit.

Majoritatea persoanelor care au răspuns la cel de-al doilea chestionar au fost din Chișinău, Republica Moldova. Principalele categorii de vârste au fost 26-35 de ani (103 respondenți) și 35-55 de ani (105 respondenți). Majoritatea celor care au răspuns - 246 din 293 - au studii superioare, 98 dintre ei fiind absolvenți de un program de master.

Rezultatele chestionarului online: „Între Est și Vest, unde vezi România?”

În privința surselor de informare, 72% dintre respondenții români au declarat că se informează prin intermediul platformelor media online. Canalele de știri sunt preferate de 13% dintre reponsenți, iar Facebook de 12 %. Ziarele sunt principala sursă de informare doar pentru 2% dintre respondenți.

Deși Facebook nu este, statistic, sursa preferată de informare în rândul celor consultați, majoritatea acestora au răspuns că accesează des platformele online de socializare. 45% dintre ei au declarat că verifică platformele sociale între 1-5 ori pe zi, 19% de 5-10 ori, 13% de 10-20 ori pe zi și 11% de peste 20 de ori.

În ceea ce privește obiectivitatea surselor de informare, 39% dintre respondenți au încredere în sursele consultate, în vreme ce 38% au o atitudine neutră în privința acestui subiect. La extreme, 9% au foarte mare încredere și 4% nu au încredere deloc. Majoritatea respondenților verifică știrile folosind surse suplimentare, dar raționamentul lor diferă. 13% verifică articolele doar când titlul știrii li se pare suspect, iar 30% doar când știrea e importantă. Doar 36 % verifică știrile tot timpul.

Printre temele cele mai afectate de știri false și dezinformare, respondenții chestionarului pentru România au menționat subiecte de politică internă, subiecte internaționale (inclusiv SUA, Federația Rusă, Uniunea Europeană), economie și justiție. Totodată, au fost menționate televiziuni și platforme media online ca vectori pentru dezinformare și știri false. Subiectele legate de George Soros figurează, de asemenea, între tematicile cele mai des întâlnite de respondenți.

În ceea ce privește relația României cu spațiul european, 79% dintre respondenți consideră că viitorul României este în Uniunea Europeană. 69% consideră că apropierea de Occident a adus beneficii României, iar 65% sunt de părere că aderarea la UE a avut un impact pozitiv asupra vieții lor.

În ceea ce privește apropierea economică cu Federația Rusă, peste 30 % consideră că România nu trebuie să-și dezvolte relațiile economice cu Federația Rusă, 28% au o atitudine neutră în raport cu acest subiect, iar 35 % sunt de acord cu o apropiere în acest domeniu. În ceea ce privește relația politică cu Federația Rusă, majoritatea respondenților se află în dezacord cu necesitatea dezvoltării acesteia. Peste 80% sunt de părere că sancțiunile internaționale trebuie păstrate, în vreme ce peste 50 % cred că ar trebui înăsprite.

Printre temele cele mai importante, respondenții au menționat justiția independentă (26%), libertatea de exprimare (20%), dezvoltarea economică (18%) și alegeri libere (13%).

Rezultatele pentru Republica Moldova – ”Chestionar online: Între Est și Vest, unde vezi Republica Moldova?”

În privința surselor de informare, cei mai mulți dintre respondenți (60%) au declarat că Facebook este principala sursă de informare. Acest lucru este corelat și cu rezultatele privind accesarea platformelor sociale, unde 48% dintre respondenți au declarat că verifică astfel de servicii de cel puțin 10 ori pe zi.

46% dintre respondenți au o atitudine nedefinită în ceea ce privește obiectivitatea surselor de informare, în vreme ce, la extreme, cei care au încredere în surse sunt majoritari, 36%, fața de cei care nu au încredere, 18%.

Majoritatea respondenților verifică știrile din surse suplimentare, dar doar 32% o fac indiferent de situație. 25% verifică atunci când știrea este importantă, iar 22% doar când titlul li se pare suspect.

Subiectele cele mai afectate de dezinformare și știri false, în viziunea respondenților, sunt cele ce privesc politica internă a Republicii Moldova, relația cu Federația Rusă, dezvoltarea economică și justiția. Televiziunile și platformele online sunt și ele menționate în raport cu fenomenul dezinformării. Cazul concret, cel mai des dat ca exemplu este propagarea știrii că Maia Sandu ar urma să aducă în Republica Moldova 30.000 de refugiați sirieni.

Peste 80% dintre cei care au răspuns chestionarului sunt de acord cu viitorul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană, peste 70% cred că apropierea de Occident este benefică și peste 80% cred că aderarea la Uniunea Europeană va avea un impact pozitiv în viața lor.

În ceea ce privește relațiile dintre Republica Moldova și Federația Rusă, aproape 50% sunt de părere că relațiile economice trebuie dezvoltate, în vreme ce 31 % cred că accentul ar trebui pus pe relațiile politice.

Majoritatea respondenților consideră că sancțiunile internaționale împotriva Rusiei trebuie păstrate și înăsprite.

Principalele teme menționate de respondenți sunt justiția independentă (25%), dezvoltarea economică (17%), libertatea de exprimare (16%) și alegeri libere (14%).

Analiză

Rezultatele celor două chestionare reprezintă o poză de ansamblu a unui segment din publicul www.euractiv.ro (în România) și cel al www.report.md (în Republica Moldova). Majoritatea respondenților au vârste cuprinse între 25 și 55 de ani și au studii superioare încheiate.

Răspunsurile primite pentru ambele chestionare arată că există o distribuție egală a încrederii în obiectivitatea surselor de informare. Însă majoritatea respondenților verifică, chiar dacă nu în mod regulat, știrile din surse adiționale.

În privința principalelor tematici afectate de dezinformare și știri false, în linii mari, majoritatea respondenților (din cadrul ambelor chestionare) menționează aceleași categorii – politică internă, relații internaționale și evenimente externe, justiție și dezvoltare economică și socială. Subiectele sunt, desigur, localizate, dar Uniunea Europeană și Federația Rusă apar în răspunsurile ambelor chestionare.

Din analiza detaliată a răspunsurilor și exemplelor primite în privința temelor de dezinformare, nu se desprinde însă o atitudine omogenă a respondenților. Astfel, dacă mulți dintre ei menționează reușitele guvernării (atât în cazul României, cât și în cel al Republicii Moldova), în cazul subiectelor contencioase - migrație, vaccinare sau drepturile minorităților – respondenții identifică drept exemple de dezinformare atât campanii pro, cât și campanii contra. Astfel, rezultatele nu sunt concludente pentru evaluarea atitudinii reale față de dezinformare, ci, mai degrabă, par să indice, în medie, un grad sporit de neîncredere a respondenților în subiectele care contravin propriilor convingeri.

În ceea ce privește relația cu Uniunea Europeană, în cazul ambelor chestionare rezultatele arată o atitudine pozitivă față de spațiul european.

În cazul relației cu Federația Rusă, răspunsurile arată o ușoară diviziune între respondenții români și cei moldoveni. Astfel, dacă majoritatea răspunsurilor primite pentru ambele chestionare sunt pentru menținerea sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei, publicul moldovean este mai deschis față de dezvoltarea relației țării lor cu Federația Rusă decât publicul român.

Luate împreună, toate aceste elemente arată o susținere generală în regiune pentru Occident și Uniunea Europeană, și o lipsă de încredere în sursele de informare. Deși anumite tematici creează clivaje în societate, există categorii de subiecte, precum politică internă, evenimente externe, dezvoltare economică sau justiție, față de care atât respondenții români, cât și cei din Republica Moldova au rezerve în privința veridicității.

În fine, nevoia de verificare a știrilor prin intermediul unor surse suplimentare pare să fie interiorizată de majoritatea respondenților.

Articolul anterior

Mustuit în versuri

Articolul următor

De la o grădiniță de apartament la un proiect educațional de renume internațional