„Amendamentul Zagorodnîi”   Chișinău    

Au bifat pentru UE și au revenit la standardele URSS

Azbestul a fost interzis prin lege în Moldova, dar va continua să fie utilizat. Şi asta pentru că din cele şase forme de azbest, interzise în Uniunea Europeană ca fiind cancerigene, în Republica Moldova au nimerit sub incidenţa legii numai cinci forme. Silicatul fibros crisotil, cea mai răspândită formă de azbest, la fel de periculoasă ca şi restul formelor, a rămas în afara legii datorită unui amendament depus de deputatul Anatolie Zagorodnîi şi aprobat fulgerător de Parlament. 

Uniunea Europeană a interzis utilizarea produselor ce conţin azbest încă acum 11 ani, iar unele ţări ale lumii şi mai devreme. În România, în scopul protecției sănătății populației și a mediului, de la 1 ianuarie 2007 au fost interzise „toate activitățile de comercializare și utilizare a azbestului și a produselor care conțin azbest”. Autoritățile moldovene au întins discuțiile la acest subiect 6 ani. Abia la sfârşitul anului 2015, Parlamentul a votat în primă lectură un proiect de lege prin care se interzicea fabricarea, importul și comercializarea unor materiale de construcții ce conțin azbest. Proiectul de lege prevedea interzicerea tuturor celor şase forme de azbest.

Dar la 30 mai 2016, deputatul Anatolie Zagorodnîi a depus un amendament la Comisia administraţie publică, dezvoltare regională, mediu şi schimbări climatice, prin care a solicitat excluderea crisotilului din lista interdicţiilor, motivând că acesta este mai puţin nociv. La numai două săptămâni de la depunerea amendamentului, Parlamentul a adoptat modificări la Legea aerului atmosferic, prin care a interzis produsele din azbest, menţionând însă că restricţiile nu se referă la crisotil. Legea a fost recent publicată în „Monitorul Oficial” şi va intra în vigoare de la începutul anului viitor.

Azbest cancerigen permis în Moldova

„Crisotilul este la fel de periculos şi e mult mai utilizat decât restul formelor de azbest. Acest tip de fibre este prezent în aproape toate produsele de azbest fabricate astăzi şi importate în Republica Moldova. Ministerul Mediului a adus mai multe argumente şi dovezi în acest sens. Legislativul, însă, nu a ţinut cont de demersurile noastre”, a comunicat pentru Report.md Svetlana Bolocan, șefa Direcției prevenirea poluării și gestionării deșeurilor din cadrul Ministerului Mediului.

Acum aproximativ două luni, Report.md a scris, în articolul „Pomană guvernamentală cu azbociment cancerigen”, că numeroase studii internaţionale au demonstrat că toate formele de azbest sunt cancerigene şi pot provoca cancer pulmonar, de laringe sau cancer ovarian. De asemenea, persoanele care se expun la azbest riscă să dezvolte azbestoză, aşa-zisa fibroză a plămânilor. Statisticile arată că în Moldova incidenţa şi mortalitatea prin cancer sunt în continuă creştere, cancerul ocupând locul doi după numărul deceselor cauzate, cancerul pulmonar fiind al treilea cel mai frecvent tip de cancer diagnosticat la populaţia ţării.

Interesele de grup versus sănătatea oamenilor: Ce au ales deputaţii?

Potrivit lui Vladimir Garaba, președintele Organizației Teritoriale Chișinău a Mișcării Ecologiste din Moldova, toate formele de azbest sunt periculoase pentru sănătate şi au fost demult excluse din uz la nivel mondial. El susţine că în Moldova interdicția nu a reușit din cauza intereselor de grup. „S-a făcut lobby puternic în Parlament de către unii deputaţi care au  business în domeniu. Firmele acestor deputaţi sau a celor din anturajul lor importă materiale de construcţie ce conţin azbest. Aceasta ar fi explicaţia cea mai elocventă pentru excluderea unei forme de azbest din lista produselor de construcţie interzise. Amendamentul a fost aprobat fulgerător. Nici nu s-a reușit să se discute despre omiterea unei forme de azbest. Noi am adresat un demers Ministerului Mediului prin care ne-am exprimat dezacordul şi îngrijorarea în legătură cu acest amendament. Ministerul Mediului,  la rândul său, a sesizat Guvernul şi Parlamentul. Nu cred că se va schimba ceva, cel puţin în următorul an. Vom continua să facem presiuni, pentru că să se revină la această problemă”, a mai spus Vladimir Garaba.

Ministerul Mediului va insista asupra excluderii tuturor tipurilor de azbest şi va readuce subiectul pe agenda Legislativului atunci când va fi supus discuţiilor proiectul de lege privind substanţele chimice. „Acordul de Asociere UE - Republica Moldova prevede punerea în aplicare a prevederilor legale ce ţin de  exportul și importul produselor chimice. Aşa cum azbestul, indiferent de forma lui, conţine substanţe chimice interzise în Europa, vom insista ca aceeaşi prevedere să fie aplicată şi în Moldova. Piaţa e suprasaturată cu produse din azbest, aşa cum sunt foile de ardezie, iar dacă vom continua să le importăm, pericolul pentru sănătatea oamenilor va creşte alarmant”, ne-a mai spus Svetlana Bolocan de la Ministerului Mediului.

În prezent, în Republica Moldova, peste 70% din case sunt acoperite cu foi de ardezie cu conţinut de azbest.

Natalia Costaş 

Articolul anterior

Mai mulți alegători decât cetățeni. Vor vota iar morții?

Articolul următor

Lansare Concurs "Corespondent Europa” pentru jurnaliștii din Rep. Moldova, ediția a II-a, 2016