Oamenii de ştiinţă avertizează, politicienii le interzic, activiştii online protestează, iar reţelele sociale sunt depăşite de situaţie.

Psihologii care s-au ocupat intens de efectul pe termen lung al ştirilor false în societate sunt în marea lor majoritate convinşi că aceste "Fake News pot avea efecte îngrijorătoare asupra democraţiei", după cum sintetizează Stephan Lewandowsky, coordonatorul unui studiu publicat în anul 2012. În societate, dezinformarea constantă poate genera probleme serioase. "La nivel internaţional, informaţiile false frânează măsurile de combatere a schimbărilor climatice", mai spune cercetătorul. Mai ales tinerii au mari probleme în identificarea aşa numitelor "Fake News", aceasta este concluzia unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Stanford. "Deşi suntem tentaţi să credem că abilităţile tinerilor în mediul virtual le conferă perspicacitate în identificarea ştirilor", coordonatorul studiului Sam Wineburg ne dezvăluie că "realitatea este exact contrară aşteptărilor". O mai profundă analiză ca şi o atitudine critică faţă de sursele de informare, mai ales faţă de internet - ar trebui introdusă şi în programa şcolară, mai solicită cercetătorii.

Reţelele de socializare

Facebook, titanul platformelor de socializare, a reacţionat deja: un nou sistem marchează ştirile false şi le diferenţiază în mod vizibil de cele verificate. În campania electorală prezidenţială din SUA, Facebook a fost criticat pentru că ştirile false intrau şi în Timeline-ul utilizatorilor. Marcarea ştirilor false nu reprezintă rezolvarea definitivă a problemei, iar  șeful Facebook, Mark Zuckerberg, admite că "am putea face mai mult decât să oferim comunităţii posibilitatea de a anunţa şopârlele de presă şi ştirile false". Nu se ştie încă cum vor arăta planurile concrete.

Politicienii

Parlamentarul Uniunii Creştin-Sociale (CSU) Patrick Sensburg solicită într-un interviu acordat DW "înăsprirea pedepselor". Măsurile juridice împotriva ştirilor false nu reprezintă, în opinia lui, "o ciuntire a libertăţii de opinie", ci mai degrabă o piedică în calea încercărilor de "destabilizare a peisajului media şi a încrederii populaţiei în statul de drept".

Şi vice-cancelarul social-democrat Sigmar Gabriel le cere "tuturor democraţilor" să se implice în lupta de combatere a ştirilor false şi a postărilor fictive (Social Bots). Campania pentru alegerile parlamentare din Germania din toamna acestui an nu ar trebui să urmeze exemplul din SUA. Acum se ştie că peste ocean informaţiile false lansate din Rusia l-au ajutat mai ales pe unul dintre candidaţi, pe Donald Trump. "Rusia are un interes direct să divizeze şi să cultive neîncrederea în societatea noastră", este de părere şi creştin-democratul Ansgar Heveling, după cum declară în interviul acordat presei germane.

Activiştii online

Lupta împotriva ştirilor false ar putea periclita însă şi libertăţi fundamentale. "Nimeni nu ar trebui să fie pedepsit pentru activităţile din reţelele sociale, fie că este vorba despre distribuirea sau despre postarea unor informaţii private", avertizează Dunja Mijatovic de la Organizaţia pentru Cooperarea şi Securitate în Europa (OSCE).

"Problemele din reţelele sociale ar trebui soluţionate exclusiv prin auto-reglementare, educaţie şi competenţe media", propune Însărcinata OSCE pentru libertatea presei, respingând în paralel "orice noi restricţii".

Integral pe DW