Ambasadorul Marii Britanii la Chișinău, Lucy Joyce, îndeamnă guvernanții din Republica Moldova să nu renunțe la implementarea reformelor, chiar dacă acestea ar pute să fie nepopulare. Ea a remarcat că Moldova are de câștigat enorm datorită statutului de asociat al Uniunii Europene, iar apropierea de UE este în interul cetățenilor Republicii Moldova.

Report.md: - Doamnă ambasador, ați activat până acum mai multe țări. Ce vă place cel mai mult aici, în Republica Moldova.

Lucy Joyce: - Este un privilegiu să fiu aici și o mare plăcere. Phil Batson, fostul ambasador, este un bun prieten de-al meu și el mereu avea o atitudine pozitivă atunci când era vorba de Moldova. Aveți o țară frumoasă. Am reușit să văd o parte din ea când eram în misiune de monitorizare a alegerilor prezidențiale.

- Este, totuși, o țară săracă. Sărăcia este una dintre cele mai grave probleme...

- Dacă ne uităm la Produsul Intern Brut, într-adevăr este o țară săracă. Mi-aș dori ca lucrurile să se schimbe. Cred că reformele care au loc, în contextul apropierii de Uniunea Europeană, prin intermediul Acordului de Asociere și de Liber Schimb, vor fi de mare ajutor. Dar să nu uităm și de avantajele pe care le are Republica Moldova. Aveți o țară frumoasă, e fantastică, o țară agrară, cu soluri bogate, cu livezi. Aveți și un capital uman uimitor, multă lume vorbește 3-4 limbi. Geografic, sunteți o răscruce de drumuri în centrul Europei, între Est și Vest. Sunt avantaje de care puteți profita.

- Marea Britanie se află acum în plin proces de negociere cu Uniunea Europeană, pentru a o părăsi. Pe de altă parte, Republica Moldova se vrea în UE, dar este ținută la ușă. Ce sfaturi aveți pentru Moldova?

- Aderarea la Uniunea Europeană și statutul de membru este o alegere pe care o face fiecare țară individual. Cred că sunt multe avantaje să fii membru al UE, dar și să ai un Acord de Asociere cu UE. Moldova trebuie să profite de statutul de asociat al UE. Știu că aceasta presupune multe reforme, care pot să le creeze unora disconfort. Și e nevoi e de timp ca să se vadă rezultatele. Vă pot spune, însă cu siguranță că apropierea de UE este în interesul pe termen lung al Republicii Moldova și încurajez Guvernul să mențină cursul reformelor.

- Ambasada Marii Britanii a participat la monitorizarea alegerilor prezidențiale din Moldova. Acestea au fost câștigate de candidatul pro-rus, Igor Dodon. Dacă ne uităm în sondaje, în perioada 2006-2009, când președinte era un alt pro-rus, Vladimir Voronin, ponderea pro-europenilor era de 65%-70%. Cum se explică faptul că popularitatea UE în rândul moldovenilor a scăzut atât de mult după 2009, deși am avut o guvernare care se declară pro-europenană, au venit ajutoare financiare din partea UE, a fost anulat regimul de vize, UE și-a deschis piața pentru Moldova..?

- Ați menționat foarte corect avantajele pe care le poate aduce UE. Și aici mă refer la un volum uriaș de asistență financiară, cred că este vorba de aproximativ 730 de milioane de euro în calitate de asistență pentru Moldova, începând cu 2007. Este cea mai mare sumă pe care a primit-o o țară în cadrul Parteneriatului Estic. Anul acesta au fost alocate alte sume de bani, pentru stabilizarea marco-financiară. În plus, există resurse financiare acordate bilateral de unele țări membre UE, inclusiv de Marea Britanie, prin intermediul Fondului de Bună Guvernare.

Aș vrea să evidențiez, însă, trei factori aici. Procesul de implementare a reformelor are loc lent. Toată lumea știe că schimbările se produc greu și nu sunt foarte populare, mai ales dacă apar greutăți pe termen scurt, până la apariția beneficiilor care durează în timp. În al doilea rând, UE și statele membre nu au vorbit suficient de mult despre proiectele pe care le-au realizat, nu au vorbit despre beneficiile pe care le-au generat. Și ne-am pomenit că UE este învinovățită propagandistic pentru faptul că a impus reforme în beneficiul cetățenilor, când, de fapt, ar fi trebuit să culeagă lauri. Al treilea factor este corupția. Am constatat cu regret că Moldova a coborât în topul Indicelui Percepției Corupției. Cred că cetățenii nu văd rezultatele pe care ar trebui să genereze reformele. Cred că oamenii au făcut o legătură, o asociere între Acordul de Asociere cu UE și fenomenul corupției, ceea ce nu este corect, pentru că nu există nici o legătură între creșterea corupției și Acordul de Asociere.

- Poate e și din cauza că politicienii care s-au declarat „pro-europeni” s-au dovedit a fi corupți?

- Uniunea Europeană detestă corupția, motiv pentru care a condiționat oferirea ajutorului financiar prin combaterea acestui fenomen. La fel a procedat și FMI, BM… Sunt conții stricte și una dintre acestea este implementarea reformelor menite să ducă la combaterea corupției. Așteptăm mai multe fapte de la guvernanți în acest sens în 2017.

- În ultimele săptămâni, jurnaliștii și ONG-urile denunță atacuri și tentative de restrângere a libertăților din partea autorităților. Vedem că ziarele care critică puterea nu mai ajung la abonați, jurnaliștii liberi sunt amenințați cu dosare penale, unii sunt umiliți de presa controlată de puterea oligarhică… Știm că Ambasada Marii Britanii susține financiar proiectul "Consolidarea unei mass-media regionale democratice", prin intermediul Fondului pentru Buna Guvernare. De ce faceți asta într-o țară în care peste 80% (conform rapoartelor) este controlată politic?

- Libertatea presei este un drept fundamental pe care Guvernul țării mele îl ia foarte în serios. Presa liberă este una din pietrele de temelie a societăților democratice. Vrem să vedem aici, în Republica Moldova, o presă independentă, fără restricții asupra modului de a relata evenimentele și fără amenințări, atunci când sunt investigate subiecte controversate. Mi-ar plăcea să văd mai mult pluralism de opinii în mass-media, de aceea sprijinim presa independentă de aici prin proiectele noastre, prin instruiri, asistență tehnică, fortificarea capacităților, dar și prin organizarea unor dezbateri, astfel încât oamenii să-i vadă și să-i audă pe politicieni, să le pună întrebări incomode, să-i tragă la răspundere.

- Care este riscul controlului politic asupra mass-media?

Situația când politicienii dețin în proprietate mijloace de informare în masă nu este una neobișnuită. Ceea ce este cu adevărat important este să existe pluralism de opinii, să poată fi exprimate diferite puncte de vedere. De aceea ne dorim mai multă presă independentă, care să abordeze subiecte dificile, controversate, care să exprime un punct de vedre diferit, să pună întrebări incomode. Vrem să ne asigurăm că oamenii care locuiesc la Soroca sau la Comrat au surse locale de informare, ca să poată afla ce se întâmplă în regiunea lor, dar și în capitală.

- În opinia Dvs., există diferență între retorica guvernării în ceea ce privește reformele și dorința de implementare efectivă a acestora?

- Reformele nu sunt ușoare. Pentru a le implementa, aveți nevoie de oameni cu viziune, de stabilitate politică și, cel mai important, de voință politică. Deși adoptarea noii legislații în Parlament este dificilă, din cauza unor puncte de vedere diferite, totuși partea cea mai grea este implementarea. Doar atunci schimbările vor putea fi simțite de oameni. Actualul Guvern și-a asumat angajamentul să urmeze un program de reforme. UE și statele membre, precum și alți donatori internaționali împărtășesc din expertiza lor, know-how-ul, resursele financiare și umane ca să ajute Guvernul să facă reforme. Cred că avem toate ”ingredientele” ca aceste reforme să aibă loc. Rămâne doar ca ele să fie făcute. 

- Credeți că Guvernul de la Chișinău își dorește sincer să implementeze reforme?

- Așa a promis prim-ministrul când a vorbit despre un an de guvernare. Eu și colegii mei din Uniunea Europeană și alți donatori, suntem cu ochii pe ei. Alocarea în continuare a resurselor financiare pentru Republica Moldova va depinde de schimbările palpabile care se produc, de implementarea de facto a reformelor și, repet, de schimbările care vor avea loc ”pe teren”. 

- Ce împiedică Moldova să se rupă de trecutul sovietic și să pășească mai hotărât spre lumea civilizată, spre modernitate, spre UE?

- Schimbările nu se produc peste noapte, mai ales, schimbările de comportament. Cred că despre asta vorbim. Moldova este independentă de 25 de ani și putem vedea unele schimbări. Dar mai sunt multe lucruri de făcut. În educație, de exemplu, dar și în dezvoltarea unor abilități creative, în domeniul inovațiilor, a abilităților de antreprenor. Cred, totuși, că Moldova ar trebui să fie mândră de ea însăși. Mulți dintre cei care o vizitează admiră această țară, ceea ce mi se pare fantastic. Există un spirit pozitiv aici, există diversitate lingvistică, este o legătură între Est și Vest, aveți resurse agricole și vinuri fabuloase.

- Cum ar putea Moldova să-și asigure securitatea în condițiile în care este un stat neutru, dar are o armată străină (armata rusă), care staționează ilegal pe teritoriul său?

- Transnistria este și a fost mult timp un subiect pe care Ambasada Marii Britanii l-a urmărit cu multă atenție. O prioritate pentru Moldova ar trebui să fie soluționarea pașnică și durabilă a diferendului transnistrean. Situația actuală, care durează de mai mult de 20 de ani, are un impact negativ asupra securității, dar și asupra prosperității Republicii Moldova. Regatul Unit susține procesul de negocieri în formatul ”5+2”. Avem un nou președinte în exercițiu al OSCE, ministrul austriac Sebastian Kurz. Îi îndemn pe liderii de la Chișinău și Tiraspol să folosească acest moment, pentru a demonstra angajamentul plenar pentru identificarea unei soluții durabile.

- Ați avut întâlniri cu reprezentanții Chișinăului și Tiraspolului în problema transnistreană. În ce direcție credeți că ne îndreptăm?

- Cred că ar fi foarte util ca autoritățile moldovene să aibă o viziune în privința reglementării politice - să fie clar ce așteaptă să se întâmple. Marea Britanie va susține o soluție care va respecta suveranitatea Republicii Moldova și integritatea ei teritorială, cu oferirea unui statut special regiunii transnistrene.

- Noul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, se pronunță pentru federalizarea țării. Ce părere aveți despre o asemenea soluție?

- De-a lungul timpului au fost propuse mai multe soluții. Cred că e timpul să fie găsită o soluție cu care să fie de acord toată lumea.

- Una dintre cele mai grave probleme ale Republicii Moldova este corupția și lipsa de integritate a demnitarilor. Ce soluții ați sugera în acest sens? Cum am putea depolitiza justiția?

- Este cea mai mare provocare cu care se confruntă Moldova. Supremația legii și justiția independentă au stat la baza societății britanice, la baza democrației. A trebuit să lucrăm din greu pentru a ajunge la asta. Nu este un drum fără obstacole, dar putem ajuta Moldova să treacă prin niște ”scurtături”, ca să poată ajunge mai repede în punctul unde suntem noi acum. Ambasada Marii Britanii are mai multe proiecte în acest sens. De exemplu, monitorizăm și măsurăm nivelul de performanță în domeniul justiției, în cadrul altui proiect sunt elaborate instrucțiuni referitoare la redactarea hotărârilor judecătorești, ca să fie mai argumentate. Alt proiect se referă la distribuire aleatorie a dosarelor care vizează cazuri de corupție, pentru a preveni conflictele de interese. Deci, pe lângă faptul că vorbim cu autoritățile, întreprindem și acțiuni practice.

- Ați auzit cu siguranță despre celebrul „jaf al secolului”… Așa și nu am aflat cum au fost furați banii, iar hoții sunt în continuare în libertate.Cum a afectat acest jaf imaginea Republicii Moldova în plan extern?

O să fiu sinceră - a fost momentul în care corupția a ieșit la iveală la toate nivelurile. Partea bună este că multe din probleme sunt deja abordate cu sprijinul Fondului Monetar Internațional și al altor donatori internaționali. Dar aveți un drum lung în față. Este important ca autoritățile, dar și populația să nu cedeze și să continue acest drum, să fie consolidate instituțiile statului, pentru ca asemenea evenimente să nu se mai întâmple. Noi, Regatul Unit, ajutăm la întărirea rezistenței sistemului financiar-bancar, încercând să-l facem mai transparent și mai bine administrat, ajutăm la îmbunătățirea mecanismelor de prevenire a unor crize similare.

- Din ceea ce știți Dvs, decizia Guvernului de a transforma banii furați în datorie publică și a-i pune pe spatele cetățenilor a fost o decizie coordonată cu partenerii externi ai Moldovei? Credeți că a fost o decizie corectă față de cetățeni?

- Multe au fost făcute până la venirea mea aici, dar știu că a fost o decizie luată după consultări cu FMI și cred că a fost un pas important, pentru că a deblocat creditarea din partea FMI, a Băncii Mondiale și a Uniunii Europene. Nu a fost o decizie ușoară, dar dacă s-ar renunța acum la aceasta, ar fi pus în pericol acordul cu FMI, care înseamnă stabilitate economică.

- În Republica Moldova avem o situație când un partid politic, dar mai exact, o persoană, mă refer la Vlad Plahotniuc, controlează aproape toată țara. Pot partenerii europeni să îl accepte pe acesta în calitate de partener de dialog?

- Partenerul cheie pentru Uniunea Europeană este Guvernul Republicii Moldova. M-am întâlnit cu câțiva dintre membrii Guvernului și i-am încurajat pe fiecare să continue reformele, să combată corupția, să respecte supremația legii și independența justiției. Dacă cineva își asumă responsabilitatea să facă o schimbare, acest lucru trebuie să se întâmple cu adevărat, pentru că oamenii din Moldova merită să trăiască mai bine.

- Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova va beneficia de asistență tehnică privind îmbunătățirea cadrului fiscal și combaterea evaziunii fiscale datorită unui proiect al Ambasadei Marii Britanii, prin intermediul Fondului pentru Buna Guvernare. Care este scopul acestui proiect?

- Este un proiect foarte important. În cadrul acestui sunt analizate diferite exemple ale altor țări europene și nu numai, pentru a vedea care ar fi cel mai potrivit sistem de impozitare pentru Moldova, având în vedere contextul socio-economic. Proiectul are scopul de a reduce economia subterană și evaziunea fiscală, care ar trebui să se soldeze cu venituri mai mari la buget, bani care ar urma să fie folosiți pentru realizarea reformelor și priorităților Guvernului. De asemenea, se referă la legislația privind contabilitatea. Aceste două aspecte ar trebui să producă două beneficii majore: majorarea acumulărilor la buget, cum am mai spus, și crearea unui mediu de afaceri transparent și previzibil. Aceasta ar ajuta Moldova să atragă investitori străini sau locali, precum și investitori din diaspora moldovenească.

- Care va fi soarta cetățenilor Republicii Moldova care locuiesc și muncesc în Marea Britanie după Brexit? Cum vedeți continuarea relațiilor bilaterale cu Republica Moldova după ieșirea Marii Britanii din UE?

- Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană este încă în proces și nu este totul clar deocamdată. Prim-ministrul Marii Britanii a declarat într-un discurs recent că este gata să garanteze drepturile cetățenilor britanici din Uniunea Europeană, precum și a cetățenilor europeni din Marea Britanie, acesta fiind unul dintre obiectivele sale. Marea Britanie rămâne a fi interesată în atragerea talentelor din UE, în timp ce asigură controlul asupra imigrației.

Referitor la relațiile bilaterale cred că acestea sunt bune, dar sper să devină și mai bune, aceasta fiind parte a misiunii mele de ambasador aici. Cred că există multe domenii unde lucrurile se pot îmbunătăți. Regatul Unit s-a angajat să sprijine Republica Moldova în procesul de reforme și de aplicare a Acordului de Asociere și asupra acestui lucru îmi voi concentra atenția pe parcursul celor 3 ani de mandat pe care îi am aici. Îmi doresc îmbunătățirea relațiilor bilaterale, a relațiilor comerciale și a relațiilor umane. Avem aici mulți voluntari care lucrează. Prima dată am auzit despre Moldova după proclamarea independenței de Uniunea Sovietică. Atunci unchiul meu a venit aici să ajute la construcția unei biserici. Avem legături puternice și ele continuă de-a lungul anilor.

Natalia Enache