Încorsetați de interese rusești

Agenți ruși - obiective strategice și economice în România și Moldova preluate de companii rusești / Republica „Gazprom”

Centrul Român pentru Jurnalism de Investigații a realizat un serial de anchete jurnalistice vizând afacerile rusești de pe cele două maluri ale Prutului. Concluzia grupului de jurnaliști la finalul investigațiilor: „Prin investițiile ei în cele două state, Rusia urmărește simultan mai multe direcții: să omoare concurența (în 89, România era una dintre cele mai industrializate țări comuniste), să pătrundă pe piața UE, să formeze pârghii care, acționatem să răspundă intereselor ei”.

Republica „Gazprom”

SA „MoldovaGaz” controlează astăzi în totalitate industria (transportare, furnizare şi distribuţie) gazelor din Republica Moldova. Urmare a unor abuzuri comise de anumiți demnitari moldoveni în perioada august 1995 – octombrie 1998, gigantul energetic rus „Gazprom” s-a pomenit cu 51% din pachetul de acțiuni al „MoldovaGaz”.

În perioada 1992- august 1995, tot patrimoniul din tabelul de mai sus se afla în proprietatea exclusivă a Republicii Moldova (doar o mică parte fiind controlată administrativ de forțele separatiste de la Tiraspol).

Trădare în doi pași (august 1995 – octombrie 1998)

Inițial, Guvernul Republicii Moldova a elaborat un proiect individual de reorganizare şi privatizare a subdiviziunilor Concernului de Stat "Moldova-Gaz”. Cu câteva luni înainte de aprobarea planului de reorganizare, Guvernul de la Chişinău a emis o hotărâre cu privire la crearea societăţii pe acţiuni mixte moldo-ruse de tip închis "Gazsnabtranzit” căreia i-au fost transmise în gestiune activele întreprinderii republicane a gazoductelor magistrale "Moldovatransgaz” şi ale Direcţiei regionale a gazoductelor magistrale "Tiraspoltransgaz”, capitalul statutar fiind distribuit între: „Gazprom” cu 50% + 1 acţiuni, Concernul de stat "Moldova-Gaz” – cu 27% acţiuni, "Moldovatransgaz” – cu 12% acţiuni şi "Tiraspoltransgaz” – 11% acţiuni.

În faza a două, în 1998, a fost creată societatea pe acțiuni moldo-rusă „MoldovaGaz”, acţionari fiind: „Gazprom” cu o cotă-parte de 50 la sută din acţiuni, Guvernul Republicii Moldova cu 35,33% la sută din acţiuni, „Tiraspoltransgaz” cu 13,44%. În 2007, Tiraspolul a transmis „Gazprom” dreptul de administrare a acţiunilor sale. Restul 1,23% din acțiuni au fost repartizate unor persoane fizice ale căror nume nu au fost divulgate niciodată de autoritățile moldovene. Se știe doar că sunt foarte mulți – este vorba de peste 1700 de acționari mici.

Prin neglijarea procedurii legale de privatizare, prin acorduri de înstrăinare a proprietăţii în schimbul stingerii datoriilor în detrimentul intereselor statului și prin majorarea în mod artificial a datoriilor Moldovei pentru consumul de gaze (în perioada 1994 19-97) „Gazprom” a devenit proprietar aproape a tuturor activelor concernului de stat "Moldova-Gaz”. Toate abaterile au fost consemnate în Hotărârea Curții de Conturi Nr.15 din 14.02.2002, dar nici o autoritate a statului nu a întreprins vreo măsură până în prezent.

Dependența Moldovei de Rusia, direct proporțională cu datoria Transnistrei pentru gaze

De 12 ani, regiunea transnistreană nu achită „Gazpromului”nici un dolar pentru gazele consumate, chiar dacă populația de acolo își achită consumul în proporție de 92%. Banii sunt cheltuiți de administrația separatistă pentru „consum curent” și înarmare, iar Rusia nu are nici o pretenție. Datoria malului stâng al Nistrului pentru gazele rusești consumate va ajunge anul acesta la 7 miliarde de dolari – echivalentul a aproximativ 38 de bugete anuale ale autoproclamatei republici transnistrene. Oficial, Transnistria nu are nici o datorie. Juridic, datoria este a Republicii Moldova, pentru că așa au semnat hârtiile cu „Gazprom” decidenții de la Chișinău atunci când au cedat magistrala de gaze concernului rus și au acceptat să bage Guvernul în combinația de la „MoldovaGaz”. Cei care au făcut asta au pecetluit soarta Moldovei, au zidit-o cu tot cu cetățeni în „pușcăria” Gazpromului chiar dacă își achită integral, conștiincios, consumul de gaze.

Și chiar dacă autoritățile moldovene nu au recunoscut niciodată că achită datoria Transnistriei din banii cetățenilor de pe malul drept al Nistrului, „Gazprom” își recuperează banii prin instanță. În februarie 2015, concernul rus s-a adresat Curţii de Arbitraj de la Stockholm pentru încasarea de la „Moldova-Gaz” a unei datorii de 830,7 milioane de dolari din datoria acumulată în 2012. Este doar un exemplu. Anterior a mai procedat la fel în câteva rânduri. Ultima dată, „Gazprom” a acționat în judecată Republica Moldova în luna mai 2018, pretinzând încasarea a jumătate de miliard de dolari prin intermediul Arbitrajului Comercial Internațional din Rusia. Potrivit raportului trimestrial al „Gazprom” (care nu specifică faptul că este vorba de datoria Transnistriei), datoria ar fi pentru gazul livrat în 2015. Suma este totuși cu aproape 300 de milioane dolari mai mică față de precedenta pretenție de aproximativ 770 de milioane de dolari, pentru gazele livrate în 2014. În total, „Gazprom” a depus 13 astfel de pretenții în instanță împotriva Moldovei. Prima dată, instanța comercială de argitraj de la Moscova a decis ca „MoldovaGaz” să achite „Gazpromului” o datorie de 42 de milioane de dolari pentru gazul consumat în primul trimestru al anului 2006 încă la 18 iulie 2008.

La 9 februarie 2017, la o întrevedere cu vicepreședintele Consiliului de Administrație al „Gazprom”, Valerii Golubev, premierul moldovean Pavel Filip a cerut să fie examinată posibilitatea transferării datoriilor acumulate de regiunea transnistreană către SRL „Tiraspoltransgaz”, iar ulterior către administraţia separatistă a regiunii.

În a 4-a zi, pe 13 februarie 2017, Golubev i-a răspuns de la Tiraspol, după o întrevedere avută cu șeful grupării separatiste, Vadim Krasnoselskii: „Gazprom nu este de acord cu transferul datoriei Republicii Moldova către Transnistria” și „refuză schema de restructurare a datoriei de 6,5 miliarde de dolari propusă de autorităţile de la Chişinău”.

Finanțăm separatismul!

Potrivit unui raport al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, numai în perioada 2007-2016, SA „MoldovaGaz” a subvenționat direct (cu gaze naturale) regimul separatist de la Tiraspol cu 1,3 miliarde de dolari. Potrivit experților în energetică Sergiu Tofilat, Victor Parlicov și Tudor Șoitu, aceste resurse au fost convertite de către administrația de la Tiraspol în bani care au fost folosiți la întreținerea aparatului birocratic ilegal de la Tiraspol – Guvernul de la Chișinău fiind acționar minoritar în compania („MoldovaGaz”) care finanțează un regim separatist pe propriul teritoriu suveran.

În plus, Republica Moldova cumpără energie electrică produsă de centrala de la Cuciurgan, subordonată autorităților separatiste de la Tiraspol. Centrala de la Cuciurgan vinde Chișinăului curent electric produs pe baza gazului natural livrat de „Gazprom” – gaz pentru care centrala nu achită – este somat să achite pentru acesta tot Chișinăul. Astfel, moldovenii plătesc de două ori gazul rusesc ars în Transnistria.

Economic este imposibil ca Moldova să scape de datoriile față de „Gazprom” și, implicit, de șantajul rusesc. Însuși mecanismul a fost construit în așa fel încât să țină Republica Moldova în șah economic atât cât va dori Rusia. Moldova nu mai are pârghii în raport cu monopolistul „Gazprom”. Le-a cedat pe toate prin semnătura celor care au guvernat țara prin corupție.

Acum, „Gazprom” dă de știre ori de câte ori Chișinăul prinde politic la curaj sau când Rusia vrea să mai obțină vreo cedare din partea Republicii Moldova în problema transnistreană sau în domeniul politicii externe. Ba cresc tarifele, ba vine o avertizare cu sistarea livrărilor de gaze în plină iarnă… Din cauza presiunilor „Gazprom”, Moldova a amânat implementarea pachetului energetic 3 al UE.

Vor să deturneze Pachetul energetic III al UE în favoarea pro-rusului Dodon?

Republica Moldova s-a angajat, în octombrie 2011 să implementeze al Treilea Pachet Energetic al UE cel târziu în ianuarie 2015. Ulterior, urmare a presiunilor Rusiei, Chișinăul a negociat cu UE o amânare până în anul 2020.

Acest pachet prevede separarea producerii de gaz de transportul, distribuția și stocarea acestuia. Adică, distribuția să poată fi făcută de o companie independentă de cea producătoare. O lege în acest sens a fost deja aprobată.

Astfel, din cele 20 de companii controlate de „MoldovaGaz/Gazprom” ar urma să rămână doar trei: „MoldovaGaz”, care se va ocupa doar de importul gazelor din Rusia;  „MoldovatransGaz”, care va gestiona conductele magistrale și va presta servicii de transport și tranzit de gaze și, a treia – „Chișinău-Gaz” SRL care ar urma să coaguleze toate cele 12 SRL-uri care se ocupă acum de distribuția și furnizarea gazelor. Nu este clar în acest moment ce se va întâmpla cu datoriile de miliarde de dolari după această reformă. Cert este că activele din Transnistria vor fi preluate de „Gazprom” în contul datoriilor regiunii – o sumă infimă în raport cu datoriile.

Momentan, „MoldovaGaz” deține 100% din acțiunile a 19 companii (12 de distribuție a gazelor), a întreprinderii „MoldovatransGaz” care gestionează rețeaua de transport a gazelor. „MoldovaGaz” apare și ca fondatoare la întreprinderile de distribuție din regiunea separatistă transnistreană.

Actorii

Urmărind traseul „actorilor” implicați în mutările de pe piața gazelor din Moldova, se conturează o încrengătură cu puternice legături politice în PD și PSRM, care par să-și coordoneze pașii chiar dacă la nivel politic se declară oponenți. La 9 februarie 2017, Vasile Botnari, considerat „mâna dreaptă” a liderului PD, Vlad Plahotniuc, a fost desemnat președinte al SA „MoldovaGaz” după o vizită a liderului de facto al PSRM, Igor Dodon, la Moscova. Dintr-o coincidență stranie, tot atunci ambasadorul Moldovei la Moscova, Dumitru Braghiș, era retras subit, iar în locul lui a fost trimis, în calitate de ambasador, cu aprobarea Guvernului controlat de PD, deputatul PSRM Andrei Neguța.

La o lună distanță, la 9 martie 2017, deputatul socialist din Adunarea Populară a Autonomiei Găgăuze, Ruslan Garbalî, a fost numit de către Vasile Botnari administrator la „Chișinău-Gaz” – o companie cu o cifră de afaceri de peste 5 miliarde de lei moldovenești.

FOTO: Violeta Colesnic 

La 3 mai 2018, după o nouă vizită a lui Igor Dodon în Rusia, Vasile Botnari este mutat de la „MoldovaGaz” în funcția de director al Serviciului de Informații și Securitate. Funcția de șef al SA „MoldovaGaz” a rămas vacantă. Vasile Botnari este naşul de cununie al Danielei Guma şi al lui Anatolie Moruz, fiica şi, respectiv, ginerele ex-deputatului PDM, Valeriu Guma, condamnat în România pentru corupție.

La 25 mai, „MoldovaGaz” anunța despre o nouă componență a Consiliului de Observatori tot atunci fiind modificată și componența Comisiei de Cenzori. Numele persoanelor care au fost desemnate pentru funcțiile respective nu au fost făcute publice.

În 2018, SA „MoldovaGaz” a înregistrat cel mai mare profit din istoria sa – 1,93 miliarde de lei, în creștere cu 1,66 miliarde de lei față de anul 2016. Compania deservește 705 mii de clienți. „MoldovaGaz” şi „Tiraspoltransgaz” asigură tranzitul a 18,5 miliarde de metri cubi de gaze din Rusia în Balcani. În Republica Moldova sunt livrate 3 miliarde de metri cubi anual.

Toate investigațiile la temă pot fi citite AICI

Articolul anterior

Mâine pe Report.md: Mame de închiriat. Trafic cu suflete de copii

Articolul următor

Guvernul demotivează băncile să crediteze economia - creditează Guvernul