Parlamentul a ratificat Acordul dintre Republica Moldova și NATO cu privire la deschiderea unui Oficiu de Legătură al NATO la Chişinău.

Socialiştii şi comuniştii pro-ruşi s-au pronunţat împotriva ratificării documentului. Deputaţii comunişti, în semn de protest, au părăsit plenul Parlamentului. Ei consideră că deschiderea Oficiului NATO „este primul pas pentru extinderea Alianței Nord-Atlantice spre Est”.

Pe de altă parte, ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, a dat asigurări că scopul acestui Oficiu este unul eminamente civil: „Acest acord nu presupune dislocarea forțelor militare pe teritoriul Republicii Moldova și nici nu obligă Republica Moldova să participe la operațiuni militare ale NATO. Este un acord cu un caracter exclusiv civil”. În cele din urmă, documentul a fost ratificat cu voturile deputaţilor PD, PLDM, PL şi a celor „independenţi”.

Acordul a fost semnat la 29 noiembrie 2016, la Bruxelles, în cadrul întrevederii premierului Pavel Filip cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Surse NATO au comunicat pentru Report.md că Oficiul va fi inaugurat în primele săptămâni ale anului 2017, toate cheltuielile urmând a fi suportate de către Alianță.

Activitatea Oficiului de Legătură al NATO nu vine în contradicție cu statutul de neutralitate al Republicii Moldova.

Până acum, oficii de legătură ale NATO au mai fost înființate în Ucraina, Georgia, statele din Asia Centrală și Federația Rusă.

Într-un interviu acordat Report.md, adjunctul asistentului secretarului general al NATO pentru relații politice și de securitate, James Appathuray, a menționat că parteneriatul NATO-Moldova a fost construit reieșind exclusiv din necesitățile Chișinăului:

„Noi colaborăm cu Guvernul de la Chișinău. Încercăm să ajutăm Moldova să scape de pesticidele periculoase din Sudul țării, rămase de pe timpul URSS; ajutăm Moldova să-și reformeze armata și structurile de securitate. Asta vom face și în continuare cu ajutorul acestui Oficiu. Vom implementa mai multe reforme în domeniul apărării și ciber-securității. Avem mult de lucru în acest domeniu, evident, în total acord cu statutul de neutralitate al Moldovei; vom propune proiecte în domeniul educației pe segmentul apărării. Vrem să fie totul clar și transparent - ca toți să înțeleagă de ce suntem noi în Moldova și ce facem acolo... De fapt, vrem să ajutăm Moldova să identifice și să-și îndeplinească prioritățile, să fie mai eficientă și mai productivă ca țară.

- Cum influențează situația politică din Moldova asupra colaborării cu NATO?

- Noi respectăm voința politică a poporului Republicii Moldova. Moldova trebuie să decidă singură ce e mai bine pentru ea, dar credem că parteneriatul nostru cu Republica Moldova coincide cu prioritățile Moldovei, pentru că noi ne-am construit relația de parteneriat reieșind din solicitările venite din partea Chișinăului. Sunt convins că această colaborare se va aprofunda după deschiderea Oficiului de Legătură al NATO la Chișinău.

- De ce are nevoie cel mai mult acum Republica Moldova, având în vedere instabilitatea regională, în special evenimentele din Ucraina?

- Nu eu și nu NATO ar trebui să spună de ce are nevoie Republica Moldova, dar noi vrem să transmitem îngrijorarea noastră în legătură cu situația complicată din regiunea Mării Negre în general. După anexarea Crimeii de către Federația Rusă, în Crimeea a fost adusă o cantitate enormă de tehnică militară și trupe. Aceasta afectează securitatea regională. Deci, vorbim despre faptul că Rusia controlează accesul în Marea Neagră, iar noi, NATO, trebuie să garantăm apărarea țărilor-membre și să susținem partenerii. Și noi trebuie să fim siguri că ne putem îndeplini angajamentele noastre în regiune. Repet, îngrijorările noastre sunt mari. Este încă un motiv pentru care trebuie să ne consultăm cu partenerii. Analiștii noștri militari monitorizează atent mutările… Noi nu vrem ca tensiunea în această regiune să crească. Noi vrem ca tensiunea să scadă în regiunea Mării Negre, vrem să multiplicăm căile de colaborare între țările suverane, dar, din păcate, acum, din cauza evenimentelor din Ucraina, despre colaborare se vorbește mai puțin.

Dragoș Drăgan - Chișinău / Vitalie Călugăreanu - Bruxelles