Trenurile din Moldova transportă ”aer” în loc de pasageri
Timpul când trenul era extrem de solicitat a trecut. Astăzi, pe peronul gării feroviare din Chișinău numeri pe degete persoanele care aleg să circule cu „cel mai sigur transport din lume”.
Nu mai călătorisem cu trenul Chişinău-Bucureşti de 10 ani. Recent, am repetat această experiență în dorința de a vedea cum s-au „europenizat” lucrurile la CFM. Nu s-a schimbat nimic. CFM miroase a URSS. În vagoane, aceleaşi saltele învechite şi îngălbenite de vreme, aceleaşi draperii demodate, agățate pe o funiuță, aceeaşi imagine sumbră, acelaşi miros de amoniac în aşa-numitele „blocuri sanitare”.
Am fost uimită să constat că trenul, a cărui menire este să transporte pasageri spre Bucureşti şi viceversa, transportă peste Prut ”aer”. Cu o jumătate de oră înainte de pornire, peronul gării este aproape pustiu, iar „aglomeraţia” este mai curând creată de personalul gării decât de pasageri.
Peronul Gării Feroviare din Chișinău, pustiu / FOTO: Report.md
Din cele 9 compartimente ale vagonului nostru (adică 36 de locuri în total) sunt doar 6 pasageri. Noroc de grupul nostru din 5 jurnaliști. Preţul biletului este de 660 de lei per persoană. Un simplu calcul matematic arată că veniturile încasate până la Bucureşti au fost de 3 960 de lei pentru vagonul nostru, în condiţiile în care capacitatea lui ar fi putut asigura un venit de 23 760 lei. În celelalte vagoane abia dacă vedeai câte un pasager. Presupunem că unele vagoane pornesc goale din Chișinău.
La începutul anilor ’90 ai secolului trecut, când s-au deschis hotarele între Republica Moldova şi România, trenul era un mijloc de transport extrem de solicitat. Cursele zilnice duceau şi aduceau spre și de la Bucureşti sute de călători, în mare parte mici comercianți. Astăzi, numărul de vagoane s-a redus la jumătate. Se creează impresia că cineva este interesat ca acest tren pur și simplu să ardă niște combustibil.
Câine-polițist în trenul „Prietenia” de pe ruta Chișinău-București, în căutare de droguri și țigări / FOTO: Report.md
În general, în prezent numărul celor care circulă spre Bucureşti nu este mai mic decât acum 10 sau 20 de ani. Concurenţa generată de transportul auto şi aerian, a „furat” la propriu pasagerii transportului feroviar. Astfel, chiar dacă trenul rămâne a fi „cel mai sigur transport din lume”, predilecţia călătorilor s-a îndreptat spre alte tipuri de transport, în special cel auto, motiv pentru care, în ultimii ani, acesta s-a dezvoltat rapid. Rutele auto spre Bucureşti sunt foarte populare. În afară de faptul că durata călătoriei cu autocarul sau maxi-taxiurile este redusă cu câteva ore (trenul ajunge la Bucureşti în 13 ore), preţul cu transportul auto este mult mai mic, variind între 250 şi 300 lei.
Situaţia în privinţa trenului Chişinău-Socola (Iaşi) este identică, chiar dacă trenul care circulă pe această rută este unul din cele trei modernizate. Din lipsă de pasageri, în luna iulie a acestui an, numărul curselor au fost reduse de la 4 la doar 2 pe săptămână - sâmbăta şi duminica. CFM a înaintat un demers către autoritățile române pentru a repune în circulație acest tren pentru zilele de vineri și luni, datorită fluxului de studenți.
Transportul feroviar de pasageri „moare”
Purtătorul de cuvânt al directorului CFM, Eliza Botnari, recunoaşte că situaţia în ceea ce privește transportul feroviar de pasageri în Republica Moldova este una dificilă: „Unele curse internaţionale de pasageri cel puţin nu generează pierderi. Dar avem rute care generează pierderi lunare de aproape 1 milion de lei. De fapt, transportul feroviar de pasageri nu a adus venituri nici într-o ţară, fiind mai mult o „chestiune socială”, decât una care să aducă profit. Tocmai din acest motiv, în țările europene, dar şi în Ucraina şi Rusia, o parte din cheltuieli sunt suportate de stat. Noi ne descurcăm singuri. Pierderile de pe rutele locale sunt suportate de CFM”, a explicat, pentru Report.md, Eliza Botnari.
Bilete low-cost la tren?
Vicedirectorul CFM, Grigore Condurache, responsabil de activităţile comerciale ale întreprinderii, susține că fluxul de pasageri este diferit în funcţie de anotimp: „Acum, în perioada rece, când cresc riscurile în traficul rutier, numărul pasagerilor crește. Pentru a spori atractivitatea transportului feroviar de pasageri, am convenit cu partea română să introducem bilete low-cost pentru câteva compartimente în fiecare vagon. Preţul acestora va fi cu 40%-50% mai mic. Astfel, vom reuşi să fim mai competitivi, cel puţin în raport cu transportul auto”, ne-a spus Grigore Condurache.
Numai că preţul biletelor este reglementat de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, iar deocamdată acesta ezită să dea undă verde unei asemenea iniţiative: „Noi am solicitat să ni se permită să decidem singuri politica de preţuri, să operăm reduceri la bilete în funcţie de mai mulţi factori: procurarea biletelor din timp, locurile în compartiment, amplasarea lor în raport cu grupul sanitar etc. Ministerul a refuzat, dar vom insista în continuare”, ne-a spus Condurache.
El susține că şi la nivel global transportul feroviar de pasageri parcurge o perioadă nu tocmai fericită. De exemplu, în ţările membre ale CSI şi în Ţările Baltice, din câteva sute de trenuri, au mai rămas doar 90, celelalte fiind retrase deoarece nu mai sunt rentabile: „CFM planifică să micşoreze numărul curselor pe rutele internaţionale, inclusiv a celor de pe ruta Chişinău-Bucureşti și Chişinău-Moscova. Cel mai probabil, vom avea trenuri spre aceste destinații peste o zi”, a spus vicedirectorul CFM.
„Atașați emotiv” de Bucureşti
Expertul IDIS „Viitorul”, Veaceaslav Ioniţă, este de părere că din punctul de vedere al circulației feroviare, Moldova este atașată de Bucureşti mai mult emotiv decât economic: „Sunt rentabile rutele care circulă la Moscova. Și noi știm din ce cauză. La Moscova oamenii pleacă la muncă. Avem zeci de mii de moldoveni care lucrează în Federaţia Rusă. La Bucureşti oamenii nu pleacă la muncă, ci la studii, în călătorii, afaceri… Prin urmare şi fluxul de călători pe direcția Bucureşti este considerabil mai mic”, a menţionat expertul pentru Report.md.
Reformare, apoi modernizare
În opinia lui, CFM înregistrează pierderi pentru că administrarea sa internă este una ineficientă şi necesită o revizuire totală: „Dar până la modernizare este nevoie de o reorganizare internă. În lipsa concurenţei şi a capitalului privat, CFM s-a pomenit într-o situaţie dificilă, cu probleme şi cu datorii de milioane. Fără o restructurare internă nu putem vorbi de o modernizare eficientă a întreprinderii. Aceasta are funcţii improprii, gestionând spitale, centre medicale şi multe alte activităţi care nu ţin de competenţa Căii Ferate. CFM trebuie să se ocupe de acțiuni economice. Prin urmare, modernizarea instituţiei trebuie făcută în paralel cu transformarea internă a acesteia. Este necesar să ne izbăvim de rudimentul care se numeşte „întreprindere de stat”, care, în lipsa unei gestionări corecte, înregistrează doar pierderi. În anul 2000 reţelele electrice suportau pierderi de 32% şi doar după venirea unui investitor privat acestea s-au redus la 13%”, a menţionat expertul.
Ioniță consideră că întreprinderea trebuie pur şi simplu transformată dintr-un monstru care se ocupă de toate, într-o societate comercială care oferă anumite servicii economice. ”Pentru fiecare serviciu trebuie să fie calculate venituri, cheltuieli şi profit. Aş vrea să văd care este procesul de achiziţii, care este volumul de pierderi, consumul de combustibil la fiecare km. Dacă toţi aceşti indicatori vor fi de câteva ori mai mari decât în ţările vecine, atunci este clar că sistemul este unul nefuncţional”, a explicat el.
Întreprinderile de stat sunt mulse de cei ajunși la putere
În opinia lui Ioniță, este o greşeală ca întreprinderile de stat să fie administrate de stat: „De obicei, cel care ajunge la putere primeşte drept cadou o întreprindere în administrare. Opinia noastră este că întreprinderile nu trebuie administrate de ministere, pentru că este un conflict de interese. Este nevoie de un corp profesionist de administratori, angajaţi să gestioneze activitatea întreprinderii, având obiective clare de diminuare a costurilor, de eficientizare a activităţii, de reducere a piederilor şi majorare a încasărilor. Administratorii trebuie să activeze în baza unui contract de management şi a unui caiet de sarcini. Dacă timp de un an nu au fost îndeplinite sarcinile trasate, aceștia pleacă din funcţie. Întreprinderile noastre de stat sunt gestionate pornind de la ideea că ele sunt o sursă de venit pentru cei care ajung la putere, decât active ale statului care ar trebui să genereze profit în interesul statului”, susține Ioniţă.
Experiența ultimilor 6 ani a demonstrat că CFM reprezintă un mare interes pentru forțele politice care acced la putere. Din 2010 şi până în prezent întreprinderea a fost gestionată de 9 directori, desemnați de partide în urma partajării funcțiilor la formarea guvernelor. Schimbările frecvente a cabinetelor de miniștri de care am avut parte după 2009 au generat şi schimbarea frecventă a conducerii CFM.
Modernizare pe bani europeni
Recent, au fost finalizate procedurile de semnare a acordurilor cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Europeană de Investiții, care prevăd oferirea unui împrumut de 105 milioane de euro (cu o rată a dobânzii de 1% și o perioadă de rambursare de 15 ani), la care se adaugă și alte 5 milioane de euro nerambursabili, acordați de Uniunea Europeană. Banii vor utilizați pentru procurarea locomotivelor și reabilitarea infrastructurii.
Conducerea CFM este optimistă și speră să ramburezeze creditul în termenii stabiliți, bazându-se inclusiv pe asigurările date de experții internaționali. Pe de altă parte, experții de la Chișinău sunt sceptici în acest sens: ”Împrumutul oferit CFM a fost garantat de guvern. Anume pe acest lucru se bazează experții internaționali atunci când dau asigurări că împrumutul va fi rambursat în termenii stabiliți. Atunci când oferă bani, instituțiile străine se asigură că nu vor rămâne în pierdere. Indiferent cum va decurge procesul de modernizare a CFM, ei oricum își vor recupera banii și dobânda”, au explicat experții pentru Report.md.
Mariana
Tabuncic
Comentarii